Schimbări uriașe pe piața muncii. ”Modificarea aceasta este o mare revoluție”. Toți salariații care au în acest moment încă un contract de muncă trebuie să renunțe la el dacă se întâmplă asta

♦ Salariații pot avea mai multe contracte de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru.

Codul Muncii a fost modificat printr-o lege promulgată de președintele Klaus Ioannis luni, 17 octombrie, și publicată în Monitorul Oficial miercuri, pe 19 octombrie. Modificările se referă în principal la apariția de noi ocazii cu care trebuie acordate zile libere salariaților și la conținutul contractelor individuale de muncă.

Modificările Codului Muncii vin în contextul în care România avea de pus în practică, până la începutul lunii august 2022, două directive europene care conțin noutăți din sfera relațiilor de muncă, respectiv Directiva europeană 1.152/2019, care trebuia transpusă în legislație până pe 1 august 2022, și Directiva europeană 1.158/2019, care trebuia transpusă până pe 1 august 2022.

Avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă spune că modificările aduse Codului Muncii sunt haotice și greu de interpretat și de pus în practică de angajatori.

„Modificările sunt haotice. Unele sunt făcute pentru această directivă europeană, dar nu toate. Unele erau deja transpuse în dreptul nostru, cea cu privire la obligația de informare a salariatului era deja transpusă, deci nu mai era nevoie să fie reluată. Sunt modificări care nu au un impact major, sunt mai degrabă formale. Aproape toate modificările sunt inutile, sunt făcute genunchi”, a spus el pentru ZF.

Una dintre cele mai importante modificări spune că salariații vor putea avea în continuare mai multe locuri de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru. Cu alte cuvinte, angajatul nu poate lucra în același interval orar pentru mai multe instituții sau companii.

„Aceasta este o mare revoluție, toți salariații care au în acest moment încă un contract de muncă trebuie să renunțe la el dacă se suprapune programul. De exemplu, profesorii universitari – ei predau la mai multe universități și au contracte individuale de muncă de 8 ore. Un alt exemplu este cel al medicilor, care și ei au mai multe contracte individuale de muncă la spitale, clinici, la privat, iar ei se duceau și lucrau cum voiau, era treaba lor. În momentul de față ei vor trebui să renunțe la un contract sau mai multe dacă se suprapune programul de muncă”, a detaliat Costel Gîlcă.

Când se încheie un contract individual de muncă, el se încheie pe un număr de ore, dar nu se specifică în ce perioadă a zilei sunt acele ore, dacă se desfășoară activitatea de la ora 12.00 la ora 20.00, de exemplu.

„Codul Muncii nu precizează nimic, în momentul în care eu am un contract de muncă de opt ore eu nu trebuie să declar perioada în care lucrez, o declar doar când am contract de muncă parțial și atunci trebuie să spun între ce ore lucrez. Eu cred că medicii, profesorii, cei care lucrează și la privat, și la stat sunt afectați teoretic. Practic, nu există o sancțiune în cazul în care ai mai multe contracte de muncă. Inspecția Muncii nu poate veni să controleze toate contractele de muncă pentru a vedea dacă s-au suprapus. Modificarea aceasta este și inutilă, și complicată, și încalcă și principiul libertății muncii, un principiu constituțional”, crede Gîlcă.

Astfel, el crede că modificarea cu privire la suprapunerea contractelor de muncă este una care le va da mari bătăi de cap angajatorilor și care le va cauza probleme și angajaților. În plus, Gîlcă spune că această modificare le va permite unor angajatori să încheie mai multe contracte de muncă cu același angajat pentru a evita să plătească dublu orele suplimentare pe care acesta le muncește. Cu alte cuvinte, angajatorul poate încheia două contracte de muncă cu un angajat: unul pentru perioada de muncă de opt ore și unul pentru orele suplimentare pe care le realizează.

„În concluzie, este o modificare care mai mult încurcă decât aduce plusvaloare, vom avea mari probleme de interpretare. Este o modificare ce aruncă în aer piața muncii din două perspective: pe de o parte pentru că va interzice cumulul contractelor de muncă și pe de altă parte deschide calea sclaviei prin încheierea mai multor contracte de muncă la același angajator și evitarea plății duble a orelor suplimentare. Acum, orele duble vor fi acoperite de un al doilea contract”, a explicat avocatul specializat în dreptul muncii.

Printre modificări se numără și obligația de a trece în contractele de muncă informații despre locul de unde se lucrează, cum vor fi plătiți angajații, ore suplimentare, perioada de probă cu condiții, acordarea de avantaje precum beneficii extrasalariale, dacă activitatea se desfășoară în străinătate.

„Ceea ce este foarte important este că informațiile trebuie să se regăsească și în contract. În prezent, angajatorul îi trimitea salariatului o ofertă, iar în momentul în care încheiau contractul unele lucruri din ofertă nu se regăsesc în contract, cum ar fi bonusurile”, spune Gîlcă.

În plus, apar noi concedii – se vor introduce pe listă concediul paternal, concediul de îngrijitor și absențele pentru urgențe familiale. Despre concediul paternal, Gîlcă spune că era și până acum prezent și implementat de companii, iar în ceea ce privește concediile de îngrijitor și pentru absențele pentru urgențe familiale el crede că vin la pachet cu o serie de neclarități, unele care ar putea face dificilă aplicarea lor.

De exemplu, modificarea pentru concediul pentru urgențe familiale presupune ca angajatul să anunțe compania în prealabil că urmează să lipsească, să facă acest lucru în un mod care poate fi dovedit – adică printr-un mesaj scris trimis angajatorului sau printr-un email. În plus, angajatorul și angajatul trebuie să se pună de acord cu privire la recuperarea acelor zile libere acordate, astfel că pot apărea neînțelegeri cu privire la acest aspect.

Principalele modificări aduse Codului Muncii:

► Salariații vor putea avea în continuare mai multe locuri de muncă, dar fără suprapunerea programului de lucru.

► Contractul individual de muncă va conține informații despre locul de unde se lucrează, cum vor fi plătiți angajații, ore suplimentare, perioada de probă cu condiții, acordarea de avantaje.

► Un nou drept pentru salariați – angajații cu o vechime de minimum șase luni pot să ceară să avanseze pe un post de muncă vacant cu condiții de muncă mai bune.

► Un nou tip de concediu – acela de îngrijitor, cu o durată maximă de cinci zile lucrătoare pe an.

► Zilele libere pentru urgențe familiale – pentru cel mult zece zile lucrătoare pe an, în caz de urgențe familiale (boli sau accidente), însă numai dacă angajatorul este informat în prealabil și numai dacă se recuperează integral, prin acord comun, perioada absentată.

► Interdicție nouă de concediere. Angajatorii nu vor putea să dea afară un salariat pentru exercitarea unor drepturi precum cele de solicitare a trecerii, după șase luni, pe un post vacant cu condiții mai bune, de solicitare a concediului de odihnă.

► Noi concedii – se vor introduce pe listă concediul paternal, concediul de îngrijitor și concediul pentru urgențe familiale.

► Modificări privind regulamentul intern. În afară de elementele ce trebuie incluse acum în regulamentul intern, o să mai apară pe listă încă două – regulile de preaviz și informații despre politica generală de formare a salariaților.