Ce schimbări își doresc managerii și executivii locali din construcții de la mediul de business pentru ca afacerile să progreseze? „Vrem să putem intra mai ușor în contact cu instituțiile statului, să simțim mai mult interesul pentru susținerea businessurilor locale“

♦ Răspunsurile vorbesc despre stabilitate legislativă, transparență, desfășurarea într-un ritm mai alert a licitațiilor, sprijin în finanțare, reducerea birocrației, susținerea businessurilor locale.

„Ce ați dori să se schimbe/ să se îmbunătățească în mediul de business local pentru ca planurile dumneavoastră să meargă mai bine?“ Aceasta a fost întrebarea adresată de ZF mai multor antreprenori și manageri din domeniul construcțiilor la început de an, un moment în care se stabilesc bugete de investiții, se fac planuri de dezvoltare, se setează ținte de creștere. Răspunsurile vorbesc despre stabilitate legislativă, transparență, desfășurarea într-un ritm mai alert a licitațiilor, sprijin în finanțare, reducerea birocrației, susținerea businessurilor locale.

„Având în vedere importanța mare a sectorului de construcții în PIB-ul României și constrângerile actuale cu care se confruntă, îmi doresc ca cei care ne conduc să păstreze cadrul economic și legislativ stabil, astfel încât producătorii și dezvoltatorii să reușească să «construiască» țara pe care cu toții ne-o dorim“, spune Marian Pîrvu, CEO al producătorului de acoperișuri Wetterbest.

♦ Alexandru Oancea, marketing manager al producătorului german de profiluri din PVC Veka:

„Ne dorim o predictabilitate fiscală mai mare pe termen lung și mai multă transparență în ceea ce privește programele naționale de reabilitare termică. Suntem conștienți că anumite influențe globale și regionale nu pot fi controlate de autorități, însă pe cele enumerate mai sus le considerăm de importanță vitală pentru dezvoltarea durabilă a României, necesită o atenție deosebită și pot fi ajustate legislativ astfel încât să aibă un impact benefic atât asupra consumatorilor, cât și asupra mediului de afaceri“.

♦ Alexandru Oprea, country manager al producătorului german de soluții pentru ferestre, instalații și mobilă Rehau:

„În ceea ce privește modalitățile de îmbunătățire în mediul de business local, ne-am dori să putem intra mai facil în contact cu instituțiile statului, să putem comunica documente în format digital și să beneficiem de timpi de reacție mai rapizi. De asemenea, predictibilitatea în domeniul financiar de la Guvernul României și stabilitatea la nivel politic sunt alți doi factori care ne-ar ajuta să ne desfășurăm activitățile conform planului, întrucât sunt premise necesare pentru derularea oricărui plan de investiții“.

♦ Ana-Maria Cojocaru, CFO al companiei de construcții PORR Construct:

„Ca în fiecare an, cea mai mare dorință a noastră se referă la stabilitatea legislativă și cultivarea unui mediu predictibil în privința modificărilor care se doresc a fi implementate“.

♦ Andrei Popa, country sales manager România și SEE în cadrul producătorului de sisteme de gips-carton, gleturi și tencuieli Etex Building Performance Etex:

„Predictabilitatea este un factor-cheie pentru a putea vorbi despre planuri pe termen mediu și lung și aici ne referim în special la costul energiei. Un cost previzibil și accesibil al energiei ne-ar permite să demarăm investiții și să calculăm riscuri. De mare ajutor ar fi și să avem acces în zone prioritare, ar încuraja investițiile industriale. Pentru a construi un viitor sustenabil trebuie să construim mai întâi o fundație solidă și mă refer aici la nevoia de a construi un sistem circular pentru reciclarea materialelor de construcții. Este nevoie de sisteme de recuperare a materialelor care pot fi reciclate din activități de construcții. Implicarea autorităților este foarte importantă pentru a încuraja economia circulară, spre exemplu, pentru ca materialele de construcții cu emisii reduse de carbon să poată concura cu cele clasice care ar putea veni pe piață cu costuri mai mici. Infrastructura este mai mult decât un element esențial, este o condiție pentru creșterea afacerilor și a economiei, iar construirea unor rute de transport rapid poate influența considerabil productivitatea. Alte două aspecte foarte importante sunt nevoia ca planurile de urbanism pentru zonele metropolitane să fie actualizate și să fie dublate de eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele urbane. Este nevoie ca proiectele de reabilitare și eficientizare termică și să fie simplificate și accelerate pentru a putea fi eficienți. Licitațiile pentru aceste proiecte durează foarte mult, uneori pot depăși jumătate de an sau poate mai mult, timp în care prețurile evoluează, iar la momentul începerii proiectului valoarea lui ajunge să fie total diferită de cea din oferta inițială“.

♦ Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperișuri Lindab România:

„Îmbunătățirea comunicării din partea guvernanților în sensul informării cu prioritate și cât mai rapid a mediului privat. O astfel de informație este cea legată de costurile utilităților energetice, care influențează cel mai mult decizia de noi investiții a firmelor și a persoanelor fizice. De asemenea, sunt bine-venite investițiile în zonele defavorizate, suport în finanțare, reducerea birocrației în obținerea documentațiilor necesare construirii. Așteptăm totodată investițiile statului din PNRR. Aș mai pune pe masa discuțiilor următoarele: viteză mai mare în lansarea proiectelor de interes național, evitarea tărăgănării plăților pentru lucrările deja executate și, de ce nu, reglementarea mai bună a sectorului de construcții, unde încă există destule zone să le zicem gri atât în ceea ce privește calitatea materialelor folosite, cât și referitor la calitatea muncii“.

♦ Cristian Găvan, proprietarul rețelei de magazine cu materiale de construcții MAM Bricolaj:

„În orice societate, antreprenoriatul a constituit dintotdeauna un motor de dezvoltare a economiei. Mi-ar plăcea ca și la nivelul României să se întâmple acest lucru, iar deciziile care se iau la nivel guvernamental să pună în centrul atenției antreprenorul și susținerea acestuia. Dacă toate deciziile ar ține cont de aceasta, economia României ar putea avansa mult mai rapid și s-ar vedea în PIB și nivelul de trai.“

♦ Doru Peciu-Florianu, directorul general al companiei de construcții ACI Cluj:

„Un prim pas ar fi actualizarea devizului general, în sensul utilizării prețurilor reale la materiale, în vederea diminuării impredictibilității prețurilor, prin corelarea coeficienților de creștere utilizați pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piață. Un nou val de scumpiri cu consecință negativă directă în prețurile materialor de construcții este generat de creșterile de prețuri la energia electrică. O soluție care se impune și pe care o considerăm necesară, dar și urgentă, este reprezentată de intervenția statului prin reglementarea pieței energiei pe întreg lanțul de aprovizionare, de la producător la distribuitor.

Lipsa forței de muncă calificate ce se menține pe piața construcțiilor din România din cauza efortului scăzut al statului român în ceea ce privește reînființarea învățământului profesional, școli tehnice e o altă problemă. Mai mult decât atât, reducerea graduală a stimulentelor fiscale din PNRR pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor începând cu anul 2025 și până la sfârșitul anului 2028, prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, va adânci această problemă și va stimula forța de muncă să plece peste hotare.

O altă măsură necesară ar fi optimizarea politicii monetare adoptate de statul român, politică prin care toate societățile de construcții din România au fost negativ influențate, deoarece astăzi ne împrumutăm la rate ale dobânzilor foarte ridicate, niveluri nemaiîntâlnite de cel puțin zece ani“.

♦ Emil Goța, acționar al producătorului de pavele Elis Pavaje:

„Ce am dori este să simțim mai mult interesul și implicarea firmelor, a cetățenilor și a autorităților în susținerea businessurilor locale. Banii se reîntorc tot în economia românească, având posibilitatea inclusiv de a motiva financiar întoarcerea în țară a oamenilor cu vârsta de angajare, creșterea nivelului de pregătire al angajaților și, în final, stimularea inovației și dezvoltarea economică a României“.

♦ Marian PÎrvu, CEO al producătorului de acoperișuri Wetterbest:

„Lucrez în mediul privat de peste 30 de ani, timp în care am învățat că cel mai mult poți să te ajuți singur, printr-o viziune și strategie coerentă, acuratețe în implementare și constanță în execuție. Având în vedere importanța mare a sectorului de construcții în PIB-ul României și constrângerile actuale cu care se confruntă, îmi doresc ca cei care ne conduc să păstreze cadrul economic și legislativ stabil, astfel încât producătorii și dezvoltatorii să reușească să «construiască» țara pe care cu toții ne-o dorim“.

♦ Niculae Dușu, acționar al producătorului de BCA și var Celco:

„Deși România are ocazia să se îndrepte cu succes către o lume mai durabilă, propunerile actuale conțin elemente care au potențialul de a submina în mod fundamental competitivitatea și capacitatea noastră de inovare. Asemenea altor state europene, România trebuie să-și revizuiască abordarea în ceea ce privește susținerea agenților economici și a producției autohtone, iar modificările legislative gândite să susțină mediul economic să nu instituie măsuri de discriminare și dificultăți în desfășurarea activităților economice“.