Schimbarea sensului de mers pentru camioanele mari

In Spania există între 700.000 și un milion de locuințe nevândute, iar ipotecile însumează peste 200 de miliarde de euro. Valorile sunt de speriat, pentru comparație trebuie spus că americanii au numai 145.000 de case nevândute. Așa că Madridul a început să aplice o strategie aparte – cumpărarea unei case împlică automat documente de rezidență, ceva de neimaginat până mai ieri.

Publicația de unde am luat datele prezintă și alte țări care aplică principiul “buy a house, get a visa”. Este vorba de Portugalia, de Irlanda, ba chiar și de vecinii unguri, unde rezidența “costă” 250.000 de euro în bonduri guvernamentale. Am scris de ideea “buy a house” anul trecut, susținută fiind de economiști de soi, de calibrul lui Thomas Friedman, Tyler Cowen sau Matt Yglesias. Este o modalitate de a obține ceva finanțări, plus intrarea în economia locală a unor persoane cu bani și cu ceva capabilități, pentru că nu oricine dispune de 150.000 și 500.000 de euro; plus că în chestiune sunt implicate și niște competențe.

Este acesta un model de gândire pe care mi-ar plăcea să-l regăsesc și la noi – e fata morgana. Pentru că la final de campanie societatea românească în ansamblu a rămas agățată într-o retorică găunoasă și fără rost: policieni și lideri de opinie bat câmpii despre “crearea de locuri de muncă” și “reduceri de taxe”. Politicienii, pe bună dreptate, sunt criticați că au renunțat la orice ambiții economice și sunt și se lasă manevrați de FMI. Oamenii de afaceri nu pot depăși paradigma scăderilor da taxe – iarăși corect, pentru că – PwC dixit – vecinii bulgari iau 28% din venituri, în timp ce românii peste 44%, și acesta este un handicap major pentru noi.

Dar marea greșeală este de viziune. Slujbele nu apar din neant, ele sunt iscate din inteligență, școală, bani, ambiție, mediu deschis, prielnic – o sumă de valori care nu sunt la îndemâna oricui. {i nu slujbele sunt importante, ci valoarea pe care o creează oamenii. Avem aici un camion mare – sunt chiar oamenii. Schimbarea sensului de mers înseamnă să-i faci să gândească cu mințile lor și să înțeleagă că secvența la care se raportează este greșită. Nu este vorba de elementarul “muncesc – iau bani – cheltuiesc” sau de mai elaboratul “am o idee – cineva mă finanțează – dezvolt o afacere – câștig bani – cheltuiesc”, ci de ceva și mai elaborat, crearea de valoare.

Exemplul disputelor asupra bine cunoscutului iPhone este elocvent. Paul Krugman îi critica la un moment dat pe cei de la Apple care au creat doar 43.000 de slujbe în SUA și 700.000 în străinătate. Dar Krugman ignoră tot ecosistemul pe care l-a creat Apple și care înseamnă milioane de slujbe – de la vânzători la creatori de aplicații. Toți reușesc într-un mediu și un context social favorabil, care îi apreciază munca și i-o recompensează ca atare. Putem interzice prin lege combinele și am creat astfel 100.000 de locuri de muncă în agricultură, prost plătite. Sau putem crea condițiile înființării unei afaceri care să ofere cele mai bune combine din lume, afacere care să aducă 150.000 de slujbe (ecosistemul Dacia este un bun exemplu), iar plățile ar fi incomparabile. Puteți citi în acest număr al revistei un excelent text al ambițiilor tehnologice ale lui Vladimir Putin, care are planuri de 400 de miliarde de euro pentru a readuce Rusia în elita tehnologică a lumii și cum planurile sale se împotmolesc în mlaștina oligarhilor, a lipsei de competențe și a sărăciei.

Zâmbiți, citind toate acestea, dar zâmbiți amar, pentru că nici noi nu suntem departe. {i nu regăsesc în niciun program economic vreo idee coerentă despre un program național de combatere a inerției, blazării, indiferenței și stereotipurilor. Munca fizică este cea mai ieftină marfă din lume. Dacă ne place să credem că suntem creativi și inteligenți și grozavi, de ce este România pe ultimele locuri în orice clasament al bunăstării și al nivelului de trai? Poate pentru că n-am îndrăznit să schimbăm sensul de mers al camioanelor mari?