Schimbare de paradigmă de 180 de grade: Germania ar putea introduce serviciul militar obligatoriu, dacă nu va reuși să strângă suficient de mulți soldați voluntari să își întărească armată. Deși salariile sunt colosale, tinerii germani nu vor să meargă în armată, așa că guvernul ar putea să-i oblige

Economia Germaniei stagnează, facturile pentru pensii cresc, „dividendele păcii” s-au epuizat, iar instabilitatea globală adaugă acum un risc în plus pentru tinerii țării: serviciul militar.

O lege care urmează să fie aprobată miercuri de guvern are ca scop stimularea recrutării pentru Bundeswehr, pentru a descuraja Rusia și a apăra aliații europeni. Înscrierea va fi inițial voluntară, însă legislația include o prevedere prin care s-ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu dacă numărul recruților va fi insuficient.

În ciuda salariilor mari din una dintre cele mai bine plătite armate europene, recrutarea militară din Germania anul trecut a fost mai mică de jumătate din ținta stabilită pentru 2031. Înscrierile lente și rata ridicată de abandon au pus presiune pe administrația cancelarului Friedrich Merz să ia măsuri, iar discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina — care ar implica, în cele din urmă, trupe aliate — fac situația și mai urgentă.

Deși partenerii Germaniei salută reînarmarea, subiectul este diviziv pe plan intern. Susținătorii spun că țara trebuie să fie pregătită să se apere și să protejeze ordinea liberală. Aceasta intră însă în conflict cu tradițiile pacifiste postbelice, iar cea mai mare barieră este chiar în rândul celor care ar trebui, în final, să își riște viața.

Împovărați de schimbările climatice și de o economie fragilă, tinerii germani arată un interes scăzut pentru apărarea unui sistem social și politic care nu funcționează pentru ei. Cu prosperitatea generațiilor mai în vârstă părând de neatins, cei sub 25 de ani sunt și mai polarizați decât restul țării — votând în principal pentru partidele de opoziție de extremă dreapta sau stânga la ultimele alegeri.
Dintre toate statele UE fără armată obligatorie, Germania a fost ultima care a abolit-o, în 2011. De atunci, Bundeswehr a devenit cunoscută pentru echipamente slabe, depășiri de costuri și scandaluri de extremă dreapta, ceea ce face o schimbare de direcție și mai dificilă.

Pentru mulți tineri, armata pare doar un alt sacrificiu impus de guvern. Totuși, cei care aleg voluntar să se înroleze găsesc adesea stabilitate și beneficii pe care nu le-ar fi obținut în altă parte. Așa a fost cazul lui Colin B., blond, cu trăsături tinerești, în vârstă de 22 de ani, care s-a înrolat în Bundeswehr în martie, fiind nemulțumit de câștigurile obținute la compania unde lucrase după un stagiu în management.

„Este un angajator sigur, cu plată bună”, a spus Colin, care nu este identificat cu numele complet, conform politicii militare germane. „Nu prea ai cum să greșești.”

El ține evidența programelor colegilor din controlul aviatic, iar munca lui seamănă cu un job de birou obișnuit, în afară de uniforma de camuflaj — și de avantajele precum facilități sportive extinse și beneficii precum cazare, mâncare și transport public gratuite.

Armata germană oferă într-adevăr condiții generoase, iar salariul pentru noii recruți va crește cu o treime, ajungând la peste 2.300 € (2.700 $) pe lună conform noii legi. Chiar și înainte de această creștere, venitul net era adesea de peste două ori mai mare decât ce ar fi putut câștiga tinerii în programe de ucenicie, precum cel absolvit de Colin.

În ciuda acestor stimulente financiare — și a campaniilor masive de imagine — Bundeswehr nu este o alegere populară. Deși recrutarea este așteptată să crească cu 50%, ajungând la 15.000 de voluntari anul acesta, ținta este de 40.000 — iar atingerea ei ar costa încă 24 de milioane de euro pe lună doar din majorările de salarii.

Scepticismul rămâne ridicat. Procentul celor care spun că ar apăra Germania în caz de atac este de doar 16%, potrivit unui sondaj Forsa din august. La nivel global, germanii se numără printre cei mai puțin dispuși să lupte pentru propria țară, conform unui sondaj Gallup din 2024.

Noua lege, care ar intra în vigoare în ianuarie dacă va fi aprobată de parlament, urmărește să schimbe acest lucru, obligând bărbații de 18 ani să completeze un chestionar despre sănătatea, abilitățile și disponibilitatea lor de a servi. Scopul este să-i facă să ia contact cu Bundeswehr și cu ideea de a se înrola.

Începând din iulie 2027, procesul va include o examinare medicală obligatorie. Proiectul de lege conține și o clauză care permite reintroducerea serviciului militar obligatoriu dacă obiectivele de recrutare nu sunt atinse — cu condiția aprobării de către parlament.

Atât susținătorii, cât și oponenții legislației sunt de acord că atingerea țintelor de recrutare — menite să crească efectivele cu 75%, până la 460.000 de soldați — este puțin probabilă. Dar susținătorii unei armate mai robuste argumentează că Germania nu-și poate permite să aștepte.

„Dacă introducem serviciul militar obligatoriu doar în cazul unei crize militare escaladate, acesta își pierde utilitatea ca factor de descurajare”, a declarat Norbert Röttgen, politician CDU și membru al comisiei de afaceri externe din Bundestag, într-un răspuns scris către Bloomberg.

Într-o primă mostră a viitoarei lupte privind serviciul militar obligatoriu, oponenții proiectului de lege susțin că guvernul merge deja prea departe. Faptul că Bundeswehr ia legătura direct cu adolescenții riscă să devină o formă de manipulare, spune Ingar Solty, cercetător la Fundația Rosa Luxemburg — o organizație afiliată partidului de stânga anti-militarist.

„Se vorbește mult despre cei care au fost pacifiști și au ajuns să vadă armata ca importantă, dar aproape deloc despre cei care acum vor să renunțe pentru că le e teamă”, a spus el.

Serviciul militar obligatoriu ar fi și un compromis costisitor pentru economia germană. Institutul Ifo a calculat că ar costa 70 de miliarde de euro dacă serviciul ar deveni obligatoriu pentru toți, în principal din cauza pierderilor de venit generate de intrarea mai târzie a tinerilor pe piața muncii.

Bundeswehr a încercat o varietate de strategii de marketing pentru a atrage interesul. De la un serial web despre viața de zi cu zi a recruților, până la prezența la cel mai mare târg de fitness din lume, la Köln — și reclame pe pungile de pâine.

Dar niciuna dintre aceste inițiative nu este suficientă pentru a depăși diviziunile profunde din societatea germană. Lovită de o serie de crize, de la pandemie și migrație la recesiune și inegalitate, angajamentul țării față de democrație și disponibilitatea de a o apăra au fost zdruncinate, lăsând loc naționalismului etnic și tendințelor autoritare.

„Democrația, ca idee, nu este în prezent atât de populară pe cât ar trebui să fie”, a spus Niklas Schörnig, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Păcii din Frankfurt.

La alegerile naționale din acest an, mai mult de unul din cinci tineri sub 25 de ani au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a fost catalogat ca extremist de dreapta de serviciul de informații interne al Germaniei.