Schema pentru facturile la energie și gaze se va schimba, dar nu este clar în acest moment în ce fel. Ce scenarii se discută?

♦ Revenirea, pe o perioadă, la piața reglementată a energiei pare acum cea mai la îndemână soluție pentru a dezamorsa bomba facturilor în iarnă, dar oamenii din piață spun că negocierile încă se poartă.

„Discuțiile merg în direcția unei reglementări pe tot lanțul, de la un nivel de preț recunoscut producătorilor până la sta­bilirea unei marje pentru furnizor și un preț final pentru consumator“, spun oamenii din piața energiei, care menționează că într-o astfel de logică toți jucătorii rezistă, dar nimeni nu se îmbogățește.

Alți oameni din industrie spun că se analizează un model similar cu cel de pe piața gazelor, unde nu s-au înregistrat blocaje de anvergura celor din domeniul energetic. Pe sectorul gazelor naturale, prin OUG 119, producătorii sunt obligați să le vândă furnizorilor cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici cu 150 lei/MWh. Cu același preț primesc resursa furnizorii de gaze pentru produ­cătorii de energie termică sau producătorii de energie termică direct. Diferența față de prețul pieței este enormă, în contextul în care în luna iulie, de exemplu, prețul de import al gazului natural era de 482 de lei/MWh, producția internă fiind aliniată la cotațiile internaționale.

În contextul introducerii unor prețuri reglementate, surse apropiate discuțiilor spun că se intenționează renunțarea la compensarea pentru furnizorii de energie.

Pe de altă parte, rămâne totuși pro­blema costurilor de finanțare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activității din moment ce statul a întârziat plățile către ei. În acest moment, pe piața de energie se aplică OUG 119 care este de fapt modificarea OUG 27/2022 prin care s-a introdus schema de sprijin pentru facturile la energie și gaze pentru numeroase categorii de consumatori. De altfel, din noiembrie anul trecut, statul român a pus în aplicare mai multe scheme de sprijin, schimbate de două ori până acum, pentru protecția consumatorilor de energie și gaze în fața prețurilor record. Schemele însă nu au vizat țintirea directă a prețului, ci aplica­rea unui mecanism prin care furnizorii vindeau energia către consumatori la un preț plafonat, diferența dintre costurile lor și acel preț urmând să fie acoperită de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii acumulând pierderi de sute de milioane de euro, în timp ce statul a întârziat plățile promise prin lege. Prin OUG 119 însă s-a introdus un nivel de 1.300 de lei pe MWh până la care se fac decontările către furnizori. Acum companiile de profil nici măcar nu mai găsesc energia în piață pentru că niciun producător nu vinde la acest nivel. Piața este practic blocată.

Dincolo de haosul indus pe piața furnizării, consumatorii de energie sunt la rândul lor într-o dilemă majoră, neștiind cu două luni înainte de închiderea anului la ce nivel de cost al energiei să-și facă bugetele pentru 2023.

Dacă în OUG 27/2022 în linii mari toată economia României primea energia plafo­nată, în OUG 119 au rămas doar IMM-urile, companiile alimentare sau instituțiile publice. Impactul a fost major, unele in­dustrii, cum este cea farma, lucrând oricum la un preț al medicamentelor stabilit tot de stat.

„Noi am cerut reintroducerea în schema de sprijin dintr-un motiv foarte simplu. Prețul medicamentelor este regle­men­tat în România. Eu nu pot scumpi pro­dusul meu. Scoaterea industriei farma din această schemă este încă o dovadă a lipsei de înțelegere a guvernanților asupra modu­lui de funcționare a economiei“, spunea Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

Mai departe, nici măcar companiile din industria alimentară, printre puținele care mai au energia plafonată, nu înțeleg cum se aplică schema. ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor compa­niilor care primesc energia la un preț pla­fonat, dar nu a primit vreun răspuns. ANRE spune că răspunsul este la Ministe­rul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceață legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme și 150.000 de salariați.  „Nu înțelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pensează 85% din media energiei consu­mate anul trecut. Am înțeles că va fi plafonat prețul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu știu cum se va aplica legea“, spunea Mircea Todoran, acționar, Mirdatod Prod, care deține brandul Telemea de Ibănești.

Pe de altă parte, pe Facebook, autoritățile dau asigurări că România este pregătită de iarnă, că are stocurile de gaze și de cărbune pentru a produce energia. Mai rămâne de văzut la ce preț va ajunge acea energie la consumatori.