Scăderea cursului valutar leu/euro produce victime: cei care și-au plasat economiile în euro mizând pe creșterea cursului, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar și cei care au prețurile de vânzare în euro și care sunt legate de evoluția cursului leu/euro. Câștigătorii din acest an sunt cei care au mizat pe dolar, având până acum o creștere de 10%

Cu prețurile la energia electrică și gaze și cu inflația (15% în România; 8-9% în Europa) nu a putut să se bată nimeni în acest an, așa că le scoatem din calcul. Dar au rămas investițiile în euro, prețurile în euro și dolari.

Vineri la București BNR a stabilit un curs oficial de 4,8344 lei pentru un euro și 4,8383 pentru un dolar. Anul a început cu un euro la 4,9481 lei și un dolar la 4,3707 lei. Euro a scăzut cu 2,2%, iar dolarul a crescut cu 10%.

Duminică, la casele de schimb din centrul Capitalei euro era cotat la 4,79 lei la cumpărare și 4,81 lei la vânzare.

Puțină lume s-a așteptat la o asemenea evoluție a cursului valutar leu/euro după toate crizele prin care trecem și mai ales după atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, care a început în noaptea de 24/25 februarie.

La BNR cursul a urcat spre 4,95 lei pentru un euro, o creștere invizibilă. Probabil că BNR a vândut câteva miliarde de euro în primele săptămâni de după invazie pentru a nu scăpa cursul de sub control, în condițiile în care lumea își retrăgea leii și euro din bănci sau își schimba leii în euro.

La casele de schimb valutar, acolo unde populația se duce să schimbe banii, euro a urcat la 5,1 lei la cumpărare și 5,2-5,4 lei la vânzare. În prima săptămână de după invazie aproape nimeni nu mai vindea euro la casele de schimb, iar băncile, prinse pe picior greșit, nu prea aveau suficient euro ca să liniștească piața.

Acel episod a trecut iar piața a început să se liniștească, dar toată lumea a continuat să mizeze pe creșterea cursului valutar leu/euro, considerând că era doar o chestiune de timp până când cursul se va duce la BNR și va trece de 5 lei pentru un euro.

Toate prognozele CFA – Asociația Analiștilor Financiari – indicau o creștere a cursului peste 5 lei pentru un euro.

Nimeni nu a prevăzut ce se întâmplă acum, când în ultimele săptămâni cursul valutar a scăzut de la 4,94 la 4,83 lei pentru un euro, la BNR.

Intrările investitorilor străini de protofoliu pe piața titlurilor de stat în lei a adus mai multă valută în ultimele săptămâni. Investitorii străini pariază pe faptul că dobânzile la titlurile de stat în lei, de 7-8%, le aduc un randament mult mai mare decât dacă ar cumpăra titluri de stat în euro sau chiar în dolari.

Mai sunt intrările de valută ale românilor care lucrează în străinătate, mai sunt vânzările de valută ale exportatorilor agricoli, mai sunt vânzările de valută ale Ministerului de Finanțe fie din obligațiunile vândute în euro, fie din banii din PNRR.

BNR nu prea a intervenit în piață prin cumpărarea de valută, pentru că acest lucru ar fi însemnat să injecteze lichiditate în lei în piață, dereglând programul monetar de control a lichidității prin care încearcă să țină inflația sub control și chiar să o scadă începând cu această toamnă.

Pe de altă parte, analiștii nu văd cu ochi buni această scădere a cursului valutar leu/euro, în condițiile în care România se confruntă cu un deficit comecial imens, diferența dintre exporturi și importuri urmând să depășească 30 de miliarde de euro la finalul acestui an, chiar 32 de miliarde de euro, conform previziunilor Comisiei de Prognoză. Deficitul de cont curent, care include deficitul comercial atenuat de excedentele din servicii, este estimat să ajungă la 22 de miliarde de euro, un deficit dublu față de 2020.

Banca Națională pare destul de relaxată când se uită la scăderea cursului valutar și la aceste deficite pe care la un moment dat România va trebui să le plătească cumva.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, crede că dacă guvernul își va reduce deficitul bugetar de 7-8%, acest lucru va însemna și o reducere a deficitului de cont curent. Până una alta, deficitul bugetar nu se reduce, ci doar este ținut pe perfuzii, să nu sară în aer prin neplata plafonărilor din energie.

În privința cursului valutar, BNR crede că această scădere este doar de moment, iar pe măsură ce vom intra în toamnă cursul va reveni imediat la 4,95 lei/euro.

BNR judecă macroeconomic evoluția cursului, uitându-se la inflația din România și Europa plus creșterea economică din România față de cea din Europa. La o inflație de 15% în România comparativ cu 10% în Europa, rezultă o diferență de 5%, dar dacă se ia în considerare creșterea economică din România, estimată la 5%, versus creșterea economică din Europa de 1%, acești indicatori se egalizează, deci cursul ar trebui să rămână pe loc, la 4,94-4,95 lei/euro.

Între timp, evoluția cursului leu/euro produce “victime”.

Cei care au mizat pe creșterea cursului și și-au plasat leii în euro au pierderi în acest an. O dată prin scăderea cursului: la cursul oficial de la BNR avem o scădere de 2,2% față de începutul anului, iar pe piața caselor de schimb valutar avem o scădere de 8% dacă luăm în considerare că foarte mulți s-au repezit să cumpere euro în primele zile de război în Ucraina, iar atunci cursul ajunsese la 5,2-5,4 lei/euro. Iar a doua oară prin faptul că dobânzile la lei au crescut cu mult peste dobânzile la euro.

Dobânda la euro este între 0-1%, într-un caz fericit, iar dobânzile la lei sunt cuprinse între 6-7%.

Pe lângă cei care își numără pierderile prin plasarea banilor în euro, mai sunt și cei care au prețurile de vânzare ale produselor și sericiilor în euro și sunt legați de evoluția cursului valutar leu/euro de la BNR.

Foarte multe contracte din România au la bază euro și sunt plătite în lei, în funcție de evoluția cursului la BNR.

Prețurile de vânzare la apartamente, la case, la mașini, la telefonie mobilă, ca să dau doar câteva exemple, sunt în euro. Multe companii înregistrează acum pierderi pentru că plățile se fac în lei la cursul BNR și primesc astfel mai puțini lei. Nimeni nu s-ar fi gândit la o asemenea situație.

Este mai ușor să crești prețurile produselor și serviciilor în lei decât să le crești în euro.

Multinaționalele au prețurile în euro pentru că le este mult mai ușor să raporteze la centru și să nu sunt legați de evoluția cursului. Dar acum euro a scăzut, iar multinaționalele au multe costuri în lei care au crescut, mai ales că inflația este de 15% și toată lumea profită de acest lucru, creșterile procentuale în România fiind duble față de creșterile din Europa.

Istoric, prețurile din România sunt legate la euro. Pe asta mizează și BNR în scăderea inflației, dar să nu ne trezim ca în toamna lui 2008 și în primăvara lui 2009, când cursul valutar a crescut cu 30% din cauza pierderii liniilor de finanțare externe și a deficitului comercial și de cont curent foarte mari. Este adevărat că acum finanțarea în România este în proporție de 70% în lei, iar pentru ce este în valută nu sunt probleme. Dar rămân deficitul comercial și de cont curent, care nu vor fi rezolvate atât de ușor și, la un moment dat, tot vor presa pe cursul valutar.

Dacă cei care au mizat pe plasamentele în euro sau au prețurile în euro sunt pierzătorii acestui an, cel puțin până acum, cei care au fost legați de dolar sunt marii câștigători.

De la începutul anului dolarul a crescut cu 10% la București, de la 4,37 lei până la 4,83 lei, ceea ce a însemnat că cei care au avut banii în dolari au câștigat cu mult peste cei care și-au ținut banii în euro, depășind chiar și pe cei care au mizat pe lei și pe dobânzile în creștere la lei.

Dacă pe plan extern dolarul mai crește față de euro, așa cum sunt analizele, există șansa ca cei care au avut banii plasați în dolari să ajungă la nivelul inflației și să nu piardă.

Cei care au avut prețurile produselor și serviciilor în dolari și legate de evoluția cursului leu/dolar au câștigat mult mai mult decât au câștigat prin creșterea vânzărilor. Dacă ai o creștere a vânzărilor de 2%, prin creșterea cursului dolarului cu 10% poți să raportezi o creștere a cifrei de afaceri cu 12% în lei. Dar sunt foarte puține companii care au prețurile legate de dolar, așa că nu avem prea muți câștigători.

La finalul anului, când tragem linie, vom vedea cine sunt câștigătorii și pierzătorii acestui an, dar până acum cei care au mizat pe creșterea euro au piedut. Ar trebui ca euro să crească mult prea mult la București pentru a recupera pierderile.