Sătul de programul 9:00-17:00, un tânăr român a decis să pornească propria afacere pe o nișă puțin cunoscută în România. Astăzi lucrează cu nume grele din piața de business

„Am lansat UX Project în 2015 cu o dorință nebună de a încerca antreprenoriatul. Eram printre primii UX (user experience – experiența utilizatorului – n. red.) designeri din țară, aveam deja o experiență considerabilă în acest domeniu și am vrut să îi învăț și pe alții ceea ce știu eu. Așa au luat naștere primele cursuri de UX design (UX Essential Training) din România”, povestește Andrei Mihai. Ulterior, spune el, au venit și proiectele de consultanță, așa că, de la an la an, a adăugat cărămidă după cărămidă la businessul de azi.

„La momentul în care am pornit pe cont propriu nu aveam niciun ban pus deoparte. În primele două luni a trebuit să le cer bani părinților pentru a mă susține, dar ulterior lucrurile au avut un parcurs pozitiv. Spre norocul meu investiția inițială a fost mai mult legată de alocarea timpului propriu”, povestește antreprenorul. Absolvent al Facultății de Economie și comunicare în afaceri din cadrul ASE și al unui master în Comunicare în Afaceri, înainte de a-și găsi locul în lumea antreprenoriatului, Mihai a lucrat timp de 8 ani în diverse agenții de digital și corporate.

„Am lucrat prin mai multe companii și agenții de digital, printre care Yahoo! și National Geographic Channel, apoi am făcut tranziția către zona corporate, la Raiffeisen Bank, pe poziția de UX architect.” Spune însă că nu suporta programul 9:00-17:00 și senzația de a se simți „doar o rotiță”. „Îmi place să îmi fac mereu de lucru, să creez câte ceva, să explorez idei noi. Viața de angajat îți ia acest elan și te duce în alte direcții.” 

Libertatea poate fi înspăimântătoare la început, susține el. „Un șoc a fost când pentru unul dintre primele mele contracte am fost plătit după 60 de zile – nu știam ce se întâmplă, dacă voi fi sau nu plătit la final. Au fost pași mici de la an la an, când unul în față, când doi în spate și tot așa. Important este că mergem înainte.” Cele mai dificile provocări din mediul de servicii în care activează, spune antreprenorul, le reprezintă scalarea businessului și predictibilitatea.

„Am căutat intens un model de business care să ne permită să fim profitabili.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 140.000 de euro, iar estimările inițiale pentru acest an vizau o creștere de 10%. „Din păcate, nu cred că mai este realistă. Ne propunem să revenim în T2/T3, prin abordarea piețelor internaționale. Pe de altă parte, scoaterea din zona de confort ne poate aduce alte oportunități. Suntem deci optimiști în privința viitorului, în ciuda crizei sanitare care ne-a bulversat pe toți.”

În prezent, echipa UX Project numără trei persoane, alături de o serie de colaboratori pe diverse proiecte. Din rândul clienților – majoritatea, companii mari cu care au lucrat de-a lungul anilor pe zona de consultanță – enumeră E.ON, Honda, Carrefour, Orange sau NN. „Pe partea de training lucrurile sunt la fel de interesante: ING, Banca Transilvania, Oracle sau AROBS Transilvania.” Businessul se axează pe servicii B2B, iar persoanele fizice sunt de obicei excepții, fiind interesate în general de participarea la diverse evenimente pe care compania le organizează. „Sunt oameni din sfera industriilor digitale, designeri, developeri sau analiști de business, cu vârste cuprinse între 24 și 37 de ani și venituri peste medie.”

Costul serviciilor UX Project depinde de mai mulți factori, cum ar fi durata trainingului sau complexitatea produsului / serviciului pentru care se oferă consultanță, dar în general, pornește de la câteva mii de euro. Proiectele încep de la un angajament pe două săptămâni, unde se lucrează cu metodologii de la Google pentru construirea de prototipuri și validare cu clienții din publicul țintă, iar cele mai lungi contracte se întind pe o perioadă și de trei luni. „Din păcate, COVID-19 ne-a afectat și pe noi, eram în discuții pentru câteva proiecte care au fost amânate. Sperăm ca, odată cu încheierea stării de urgență, companiile să își reanalizeze prioritățile.”

Pe de altă parte, notează Mihai, criza provocată de pandemie le-a oferit prilejul de a se concetra pe diverse proiecte in-house pe care le puneau mereu în așteptare. „Spre exemplu, am organizat o serie de patru webinarii pentru comunitatea specialiștilor în design, iar evenimentele au fost primite cu entuziasm. Peste 100 de persoane ni s-au alăturat în discuții despre provocările acestei perioade. A fost un schimb de experiență și de idei foarte util.” În plus, au pus și bazele primului masterclass online adresat comunității internaționale de designeri UX – un curs intensiv de șase săptămâni, cu multe teme practice și lucru individual, dar și în echipă.

În privința nivelului la care se situează România față de alte piețe europene în ceea ce privește investițiile din zona de user experience, Mihai spune că ne plasăm destul de jos. „În multe țări chiar statul este angrenat și investește în astfel de inițiative (experiența cetățeanului cu serviciile publice, fie el educațional sau sanitar). Din păcate, nu este cazul României.” Pe de altă parte, adaugă el, companiile încep să ia în serios acest aspect și își dezvoltă fie departamente interne, fie apelează la companii de consultanță.

„Pot să observ inclusiv o maturizare a angajaților privind practicile de user experience design – fie îl consideră un factor de inovare pe care și-l însușesc, fie sunt forțați de competiție si de dinamica pieței.” În mediul corporate, spune antreprenorul, există o preocupare vizibilă pentru acest domeniu, dar bugetele alocate variază. „Practicile de UX design nu se rezumă doar la experiența cumpărătorului, ci inclusiv a angajaților. Promovează colaborarea, oferă tehnici și instrumente vizuale, ceea ce ajută enorm în luarea deciziilor, promovează empatia și mai ales experimentarea.” În ultimii ani, companiile medii și mari fac progrese importante pe toate planurile, când vine vorba de transformarea digitală, inclusiv în industrii ce se mișcă mai greu, de pildă în energie sau agricultură, domenii în care a operat și compania pe care o conduce, remarcă Mihai.

  „Se adoptă tehnologii de ultimă oră, dispozitive mobile, softuri cu care să își desfășoare activitatea pe teren, dar inclusiv în mediul de birou, prin diverse metodologii de lucru precum agile, design thinking, design sprints – ce țin tot de sfera user experience design.” Raportându-ne însă la mediul internațional, „simt că suntem cu un pas în spate față de Europa de Vest. La noi, deși IT-ul reprezintă al doilea contribuitor la PIB, suntem totuși o țară în care se face dezvoltare doar pentru produse și servicii cu capital străin.

Sunt țări în care toată interacțiunea cu o companie se face direct online; în România, în plină criză COVID-19 și ordonanță de urgență, mi se cerea să mă prezint la o agenție bancară să mai semnez un document”, adaugă antreprenorul. În opinia sa, un efect al actualei crize a scos în evidență faptul că avem nevoie de fluxuri digitale complete. „Ca și în alte țări dezvoltate, ghișeul trebuie să devină opțional, nu obligatoriu. Pe de altă parte, companiile ar trebui să pună la dispoziția angajaților instrumente cu ajutorul cărora să își poată desfășura activitatea.”

Care sunt însă elementele pe care un produs sau un serviciu trebuie să le dețină pentru a se plia pe nevoile utilizatorului? „Experiența utilizatorului este ceva subiectiv, foarte personal. Cred însă că principalul aspect îl reprezintă nevoia, sau mai mult decât atât, crearea unei nevoi.” Așadar, în literatura de specialitate, pentru ca un produs să ofere o experiență remarcabilă trebuie să îndeplinească o serie de criterii, notează Mihai; citându-l pe consultantul britanic Peter Morville, el spune că acesta trebuie să fie: util, valoros, credibil, ușor de găsit și de folosit, accesibil și să provoace dorința de achiziție/utilizare.

Mihai remarcă faptul că numeroase companii înțeleg prin user experience partea vizuală a instrumentelor prin care interacționează cu clientul, cunoscută în mod tradițional sub denumirea web design, adică se gândesc doar să facă un site care să arate bine. Din punctul său de vedere, user experience reprezintă însă un echilibru între nevoile de business și nevoile utilizatorului și se manifestă prin mai multe acțiuni ce au un efect direct asupra companiilor: înțelegerea utilizatorului –  „adică chiar să stai de vorbă cu el și să iei un feedback real”; ruperea barierelor dintre departamente promovând instrumente de colaborare și co-creare, totul fiind transparent și la îndemâna oricui; strategie și viziune holistică prin maparea tuturor punctelor de contact cu clientul (nu doar un site sau aplicație), precum și analize, statistici și experimente în ideea de a valida rapid înainte de a intra într-o fază de dezvoltare propriu-zisă.

„Multe companii înțeleg că aceste practici nu fac decât să lungească un plan de proiect, când în realitate toate acestea nu fac decât să reducă riscul de dezvoltare inutilă și, pe lângă satisfacția clientului, au impact major în: productivitatea angajaților, time to market (timpul de comercializare – perioada de timp dintre fabricarea unui produs până la momentul în care este disponibil pentru vânzare – n. red.), creșterea conversiilor, reducerile de cheltuieli prin identificarea de fluxuri inutile sau slab reprezentate, dar și identificarea de noi oportunități în piață. Noi încercăm să educăm piața prin acțiunile noastre fie de training, fie webinarii sau evenimente.”