Salvați băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni
Autoritățile europene au lansat în această săptămână proiectul de consolidare a sistemului bancar al UE, în paralel cu actualizarea planului de implicare a creditorilor în rezolvarea problemei datoriilor grecești.
În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European și a șefilor de state și de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-și majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăși cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI și respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.
De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanțelor grecești, așa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deținătorii de obligațiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiții la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.
Spre bucuria investitorilor de pe piețele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat inițial salvării țărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piață, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligațiunilor emise de țările cu probleme din zona euro, adică pentru curățarea bilanțurilor acestora pe banii contribuabililor.