Salariul mediu din construcții s-a apropiat de 5.000 de lei în aprilie 2024. Constructor: „Ne așteptăm la o creștere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forță de muncă“
Salariul mediu din industria construcțiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică. Față de aprilie 2023, creșterea este de 12%, în vreme ce, față de martie 2024, este de 3%.
♦ În toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităților fiscale acordate în 2018 industriei construcțiilor.
Salariul mediu din industria construcțiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică. Față de aprilie 2023, creșterea este de 12%, în vreme ce, față de martie 2024, este de 3%.
„Ne așteptăm la o creștere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forță de muncă“, spune Ion Crăciunescu, CEO și fondator al IBB Holding, un grup de douăsprezece companii care activează în domeniul construcțiilor, cu preponderență construcții de infrastructură.
Specialiștii din construcții spuneau, în vara anului 2023, că, în cazul muncitorilor necalificați, dacă în România ei lucrează pe un salariu minim de 700 de euro, în Germania pot ajunge și la venituri de
2.000 de euro pe lună. Acest decalaj vine în condițiile în care companiile din domeniul producției de materiale de construcții, dar și cele care se ocupă cu ridicarea proiectelor imobiliare sau de infrastructură au ridicat de multe ori în ultimii ani problema insuficienței forței de muncă.
Mai mult, în toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităților fiscale acordate în 2018 industriei construcțiilor. Este vorba despre scutirea de la plata contribuțiilor sociale ale angajatorului din construcții și reducerea contribuțiilor sociale ale salariaților cu 3,75%. Aceste măsuri au pus presiuni pe bugetele companiilor.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, Ordonanța de urgență 114/2018 a impus un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din domeniul construcțiilor. Ulterior, prin OUG 168/2022, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a fost stabilit la 4.000 de lei.
Indiferent că e vorba despre șantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forță de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât și cele străine au ales să recruteze oameni din Asia, dar și din Ucraina, Serbia sau Maroc pentru a putea să-și onoreze activitățile.
Potrivit specialiștilor în resurse umane, sectoare precum construcțiile, HoReCa și comerțul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificați, după ce românii care ocupau aceste poziții au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate.
Companiile apelează astfel la forță de muncă din țări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajare cu candidați locali, a unei productivități mai ridicate a muncitorilor asiatici sau pentru o fluctuație de personal mai mică în unele cazuri. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuație de personal mai mică și o productivitate mai mare.
Industria construcțiilor a ajuns să numere, la sfârșitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei și cu peste 423.000 de angajați, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și centralizate de ZF.