Salarii mai mari, dar e suficient? Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România: „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producția alimentară, putem vedea o creștere a retenției salariaților de pe pozițiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

Industria alimentară și agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net) încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcții. Au fost suficiente aceste măsuri pentru a face atractiv sectorul care hrănește România?

Stabilirea salariului minim în industria alimentară și a agriculturii la 3.000 de lei brut (circa 1.800 de lei net) începând cu luna iunie se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câștigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). În octombrie, un lucrător în industria alimentară lua deja în mână un salariu de 3.384 de lei, în medie. Deși impactul măsurii de stabilire a unui salariu minim s-a văzut instant în statistici, ulterior majorările nu au mai fost atât de vizibile, ci au continuat în ritmul de dinainte de iunie 2022. „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producția alimentară, putem vedea o creștere a retenției salariaților de pe pozițiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii. Cu toate acestea, impunerea salariului minim nu este suficientă pentru a face sectorul mai atractiv pentru candidații care sunt tentați de alte roluri, cu pachete salariale mai complexe. Introducând bonusuri de prezență și productivitate și aliniind valoarea tichetelor de masă la cea maximă, o să vedem o creștere a vizibilității, atractivității, cât și a stabilizării sectorului”, a spus Georgian Simion, Candidate Delivery Manager în cadrul companiei de recrutare Adecco România. Industria alimentară și agricultura, domenii care generează anual afaceri de 110 miliarde de lei, duc lipsă de muncitori, în condițiile în care se fac în continuare investiții în capacități de producție.

„De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producția alimentară, putem vedea o creștere a retenției salariaților de pe pozițiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România

Dacă sunt companii care pariază pe roboți pentru a suplini lipsa forței de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiții de muncă  mai bune și oportunități de dezvoltare pentru a atrage oameni. „Vedem că nu mai există zona de elevi, de ucenici. Noi, pe agricultură, pe licee, pe învățământul dual avem niște adeverințe semnate și cam atât. Partea de învățare vine și de la sine, în cazul celor 5% care își doresc să fie acolo, dar este nesemnificativ față de câtă nevoie este în piață. Clar, ne uităm spre  forță de muncă și chiar forță de muncă specializată către fiecare nevoie în parte. Ne uităm la Nepal, Pakistan, zona Asiei”, a spus Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, care adaugă că în zona de contabilitate a găsit oameni, în schimb în zona de ambalatori, livratori găsește foarte greu. Antreprenorul spune că salariile sunt comparabile cu cele din Vest, astfel că tinerii nu mai au motiv să plece să lucreze în alte țări având în vedere și cheltuielile pe care le au în alte țări. El a povestit faptul că producătorul are 25 de angajați, față de 75 la începutul anului 2022, după o triere, dar și după ce mulți au decis să plece în străinătate. „Atât pozițiile din sortare și procesare, cât și cele tehnice (electromecanic și tehnician mentenanță) sunt cel mai greu de acoperit, având și un turnover destul de ridicat. Faptul că materia primă este perisabilă face ca ritmul de lucru să fie mai intens, cu un program fluctuant (mai ales în vârf de sezon), ceea ce duce la perceperea sectorului alimentar ca fiind unul mai dificil față de alte industrii”, menționează și Georgian Simion de la Adecco România, care adaugă faptul că în general categoria de blue collar este influențată în mod direct de valoarea pachetului salarial și mai puțin de renumele companiei sau posibilitatea avansării și dezvoltării profesionale, iar reconversia este o variantă din ce în ce mai des întalnită printre candidați.

„Noi continuăm investiția în oameni și în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiți în training și recrutare și au fost cei mai buni bani investiți. Am  bugetat investiții și pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră.”

Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie

Grigore Horoi, președintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața cărnii de pui, spunea recent că 70% din angajați sunt statornici, dar 25-30% „vin-pleacă, vin-pleacă, până se plictisesc”. De asemenea, companiile investesc în trainingul angajaților, în spații de birouri moderne și încurajează schimbul ideilor, astfel încât mediul de lucru să fie cât mai atractiv pentru angajați și viitorii angajați. „Noi continuăm investiția în oameni și în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiți în training și recrutare și au fost cei mai buni bani investiți. Am  bugetat investiții și pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră”, spune Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie. Echipa producătorului este formată din 48 de oameni la fabrica de brânzeturi și 25 de oameni în fermă. „Echipa Caroli Foods Group este cel mai mare atu al nostru. Punem mare accent pe colaborare și lucrul în echipă, încurajarea contribuțiilor tuturor colegilor noștri și pe găsirea soluțiilor. Ca principii de leadership, credem în  „humble management”, pentru că doar practicându-le oferim șansa fiecărui membru al echipei șansa de a se dezvolta, într-un mediu care încurajează schimbul de idei”, a declarat Roxana Manolescu, CEO al Caroli Foods Group, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața mezelurilor. Caroli Foods Group are o fabrică la Pitești și o echipă de peste 900 de oameni. „Investiția în oameni este la fel ca investiția în tehnologie”, spunea recent Liviu Dobre, director general, Agricover Holding, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness. Bogdan Gabor, country manager al firmei de recrutare Lugera, afirma că problema majoră în sectorul alimentar este în zona de oameni necalificați și că majorarea salariului minim nu ajută atragerea specialiștilor în industria alimentară, iar în ceea ce privește domeniile blue collar   adică angajații care lucrează în afara birourilor  ajută, dar nu este suficient.

„Noi avem aproximativ 15 angajați, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipsește partea de licee profesionale, adică nu mai avem sudori profesioniști pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ține de partea de agricultură.”

Ionuț Cătălin Iliescu, fermier

Ionuț Cătălin Iliescu, administrator al întreprinderii individuale cu același nume, spunea că și-a format o echipă stabilă, dar a durat 10-15 ani ca să-o pregătească. „Noi avem aproximativ 15 angajați, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipsesc liceele profesionale, adică nu mai avem sudori profesioniști pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ține de partea de agricultură. Noi avem avantajul că avem băieții tineri și au reușit să învețe, inclusiv pe partea de digitalizare se descurcă foarte bine”, a declarat recent antreprenorul. Companiile din industria alimentară aveau în 2021 (ultimele date disponibile) peste 151.000 de salariați, cu circa 4.000 mai puțini față de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Astfel, numărul de angajați din sectorul care generează afaceri de peste 57 de miliarde de lei continuă să scadă. Față de 2009, în industria alimentară sunt cu peste 14.000 de angajați mai puțin. Pe de altă parte, numărul de firme din domeniu a fost în creștere în ultimii ani, cu excepția anului trecut. În 2021, în producția de alimente (cod CAEN 10) activau peste 12.600 de firme, cu 1.000 mai puține decât în 2020. Însă, în 2009 erau înregistrate circa 9.700 de întreprinderi, mai arată datele de la Registrul Comerțului. Pe de altă parte, în agricultură numărul de salariați a crescut după 2009, dar anul trecut a scăzut astfel că în sector lucrează peste 77.000 de oameni, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Iar lipsa angajaților i-a făcut pe antreprenori să investească în automatizarea proceselor și în roboți. De altfel, Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex din Oradea, activă în sectorul panificației și al patiseriei, spunea recent că a cumpărat doi roboți care să lucreze în fabrică, în condițiile în care nu a găsit forță de muncă. Practic, cei doi roboți înlocuiesc 21 de oameni, după cum spunea antreprenorul. Astfel, companiile investesc în tehnologie pentru a suplini angajații.