Sa nu luati de la straini

Comisia Europeana a amanat adoptarea Directivei Bolkestein de liberalizare a pietei serviciilor, in urma opozitiei franco-germane.

Nu cumparati flori de la straini cand va duceti la o intalnire. Cam aceasta este atitudinea Uniunii Europene atunci cand vine vorba de liberalizarea sectorului de servicii. Chiar daca vechile granite au disparut, legile si birocratia sunt in asa fel concepute incat sa sufoce din fasa aproape orice tentativa a unui intreprinzator din noile tari membre de a incepe o afacere intr-o tara „cu vechime“ din cadrul Uniunii. Asa au patit si Svatoslav Kodytek si Tomas Lenc, doi florari din Republica Ceha, cand au incercat sa-si deschida doua florarii de-a lungul granitei austriece, se arata in revista Time, care comenteaza pe larg povestea lor. 

La inceput, oficialii le-au atras atentia ca piata este saturata in acea zona. Cand au deschis, totusi, magazinele, autoritatilor le-a trebuit doua luni (in loc de trei zile, cat dureaza procedurile in Cehia) sa inregistreze firma si au refuzat sa-i elibereze lui Lenc licenta, in ciuda celor 15 ani de experienta. In cele din urma, la capatul a cinci luni de sicane nesfarsite, cei doi au inchis magazinele, inregistrand pierderi de aproape 27.000 de euro. Povestea este graitoare pentru politica dusa de Uniunea Europeana cu privire la sectorul serviciilor, care inseamna 70% din economia Europei. De la contabili sau avocati pana la coafeze, moase sau instalatori, cei care vor sa-si ofere serviciile in afara tarii lor de origine risca sa esueze.

Daca reglementarile locale din tarile comunitare dezvoltate n-ar mai fi la fel de stricte, s-ar putea crea 600.000 de noi locuri de munca in interiorul UE, se arata intr-un studiu realizat de firma de consultanta Copenhagen Economics pentru Comisia Europeana. Productivitatea si salariile ar creste, iar consumatorii ar avea de castigat de pe urma preturilor mai mici si a cresterii competitivitatii. Din pacate, in luna martie, Comisia Europeana a amanat adoptarea Directivei Bolkestein, prin care propunea liberalizarea pietei serviciilor, in urma opozitiei vehemente din partea guvernelor Frantei si Germaniei. Obiectivele principale ale directivei se refereau la facilitarea procedurilor de deschidere a unei afaceri intr-o tara straina si la posibilitatea unei companii inregistrate intr-o tara de a-si oferi serviciile in oricare din cele 25 de tari membre ale UE. 

Principalul motiv invocat de opozantii directivei este faptul ca nou-venitii ar putea intra in competitie neloiala cu intreprinzatorii locali, angajand pe salarii de nimic lucratori din centrul si estul Europei, micsorand preturile si distrugand piata locala a fortei de munca din Occident. 

Totusi, miza economica este mult prea mare si problema liberalizarii serviciilor nu poate fi amanata la nesfarsit, mai ales ca in apararea ei vin asociatii influente, precum Asociatia Federala Germana a Industriei si Eurocommerce din Franta, precum si importanti retaileri europeni. O discutie amanuntita in acest sens nu va avea loc, probabil, decat in toamna, cand majoritatea guvernelor UE vor fi trecut de referendumul pentru Constitutia europeana.