Ryanair, al doilea cel mai mare operator aerian de pe plan local, estimează 4 milioane de pasageri după ce va intra din toamnă și pe aeroportul Băneasa

♦ Ryanair nu are nicio entitate fiscală înregistrată în România, țară care reprezintă 1,8% din numărul total de pasageri transportați de Ryanair în toată rețeaua companiei aeriene ♦ ZF estimează venituri de 200-250 mil. euro pentru compania aeriană din transportul de pe aeroporturile locale ♦ Wizz Air, lider al pieței, are două sucursale locale, dar din 2022 încoace nu mai are bilanț financiar depus.

Ryanair, al doilea cel mai mare operator aerian de pe plan local după numărul de pasageri, estimea­ză 4 milioane de pa­sageri transpor­tați înspre și dinspre ae­ro­porturile locale, potrivit informațiilor furnizate ZF de către reprezentanții com­pa­niei. Creșterea vine în contextul în care compania aeriană va adăuga din toamna a­cestui an un nou ae­ro­port local în porto­foliu, anume Ae­ropor­tul Băneasa.

Astfel, Ryanair lansează din toamna a­cestui an primele ope­rațiuni de pe ae­ro­portul secundar din București, de unde va zbura către cinci des­ti­nații, anume Baden, Barce­lona, Bari, Memmingen și Cracovia.

„Începând cu programul de iarnă (n.red. – din octombrie), vom opera și de pe aeroportul din Băneasa, va fi al patrulea aeroport în care vom fi prezenți, alături de Otopeni, Cluj și Iași. Va fi prima dată când intrăm pe aeroportul din Băneasa, de unde vom avea cinci rute cu o capacitate de peste 270.000 de pa­sageri“, spune pentru ZF Alicja Wojcik-Golebiowska, head of communications CEE, Ryanair.

Operatorul ae­rian nu are o compa­nie înregistrată în Ro­mânia, nici măcar o sucursală pe plan lo­cal. La fel ca în cazul Wizz Air, Ryanair poate opera zboruri de pe plan local fără să aibă obligația să aibă un sediu fiscal prin care să plătească taxe și impozite pentru că legislația europeană permite acest lucru în industria aviatică.

În raportul financiar 2025 care arată situația veniturilor companiei între martie 2024 și martie 2025, Ryanair a avut încasări de 13,9 miliarde euro la nivelul grupului. Spre deosebire de Wizz Air, Ryanair nu publică date cu privire la veniturile încasate pe cele mai importante piețe în care activează sau alte detalii financiare ori de activitate.

Totuși, în 2024, compania a transportat 200 de milioane de pasageri în toată rețeaua sa, dintre care 3,6 milioane de pasageri au fost înspre și dinspre aeroporturile locale, ceea ce înseamnă că România reprezintă undeva la circa 1,8% din portofoliul Ryanair.

Dacă raportăm acest procent și la venituri, Ryanair a obținut venituri de circa 250 milioane de euro din activitatea dinspre și înspre România, potrivit calculelor ZF.

În programul de guvernare al actualului guvern sunt prezentate mai multe măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și reducerea deficitului bugetar. Printre acestea se numără și o măsură prin care guvernul ar vrea ca orice companie aeriană ar trebui să aibă sediu fiscal în România pentru a plăti taxe și impozite. Însă pentru că legislația europeană permite acestor companii să opereze fără a avea companii în fiecare din piețele în care activează, guvernul se gândește la introducerea unei taxe pentru fiecare bilet de avion cu plecare în afara țării.

Cu noua expansiune, Ryanair va opera în programul de iarnă 44 de rute de pe toate cele patru aeroporturi locale. Compania operează, în prezent, de pe aeroporturile din Otopeni, Cluj și Iași.

Băneasa a devenit în ultimul an un aeroport tot mai interesant pentru operatorii aerieni în contextul în care Otopeniul este supraaglomerat și cu puțin loc de extindere în ceea ce privește adăugarea unor noi rute aeriene. Astfel, Wizz Air, FlyOne și Ryanair sunt trei dintre companiile aeriene care au introdus rute regulate de pe aeroportul secundar al Capitalei.

Ryanair a intrat pe piața din România în 2008, când a introdus inițial zboruri către Arad și Constanța din bazele sale din Italia. Ulterior, a început operarea unor zboruri către Târgu Mureș. În 2016, operatorul aerian a deschis la Timișoara prima bază din România și, în același an, a mizat pe o a doua bază în București. Astăzi, compania mai are o singură bază aeriană în România, pe aeroportul Otopeni, unde are alocate două aeronave, după ce în 2018 a ales să închidă baza din Timișoara ca urmare a performanțelor slabe înregistrate de aeroportul din vestul țării.

Ryanair urmărește expansiunea și către alte aeroporturi din țară, spune Alicja Wojcik-Golebiowska, însă tarifele de operare de pe aeroporturile regionale sunt mari și nu ar fi eficient din punct de vedere financiar pentru companie să facă pași în deschiderea unor noi rute de pe aeroporturile regionale din țară.

„Ne-ar plăcea să mergem și către alte aeroporturi din țară, însă există costuri operaționale ridicate, ceea ce face ca dezvoltarea acolo să nu fie cu adevărat atractivă pentru noi în acest moment. Noi avem un plan foarte ambițios de creștere în România și în întreaga Europă Centrală și de Est Plănuim să ne dublăm traficul în întreaga regiune și ne-ar plăcea ca România să facă parte din această creștere. Dar, dacă aeroporturile regionale nu își revizuiesc politica privind tarifele, ne va fi foarte greu să includem aceste aeroporturi în acest plan“, mai spune Alicja Wojcik-Golebiowska.

Cu toate acestea, o bună parte din aeroporturile regionale au curse regulate operate atât de companii de linie, cât și de operatori low-cost. Mai mult, aceste aeroporturi devin tot mai atractive pentru alți operatori aerieni care introduc noi rute către destinații externe chiar și în pofida unor posibile costuri operaționale ridicate.

Nu este însă prima dată când Ryanair invocă costuri operaționale ridicate pe aeroporturile regionale din România. În trecut, compania anunțase că își revizuiește planul de creștere pe aeroportul din Iași și că va redirecționa capacitatea de creștere la Cluj și în Polonia, după ce conducerea aeroportului a decis creșterea taxelor aeroportuare cu 25% după deschiderea noului terminal.