Rusia, țara oligarhilor miliardari în care o treime din locuitori n-au cu ce să-și ia două perechi de încălțăminte pe an

Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova și Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viața în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de șampanie franțuzească și o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puțin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraș din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populație nu are apă curentă – iar disparitățile economice frapante nu sunt ceva excepțional în Rusia. Însă focare de neliniște, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka și alte orașe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
Catalizatorul, binecunoscut în țări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie și chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii și alți membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deșarte ale președintelui de a majora salariile și contra amenințării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajați de un sindicat nou, susținut de un important critic al Kremlinului.
Susținerea la nivel național pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulți din Novgorod el este incapabil de a face greșeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradițional loiale ale populației se întorc împotriva autorităților au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administrației prezidențiale.
Protestele se limitau înainte la marile orașe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieți mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruși nu își permit să-și cumpere două perechi de încălțări pe an.
„Avem totul în Rusia – bogății naturale, o populație educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulțumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
În Okulovka, un oraș de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstrație pe 16 martie în care au denunțat politica autorităților de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înșelător care ascunde reduceri de personal și suprimarea salariilor pentru medici și asistente medicale. Pe ștatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanță și asistentele medicale sunt prezenți cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ținut în același timp în casa de cultură a orașului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanți.
Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt amenințate deoarece autoritățile se concentrează pe susținerea spitalului din orașul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunțat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
„Intru și-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activiști. „Pacienții trebuie să-și aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârșitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Șimsk, un oraș cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraș din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstrații.
În afară de Okulovka, în atenția de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moșenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care își câștigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorități. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofițer de securitate al autorității de sănătate l-a așteptat pentru a-l împiedica să intre.
Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienții nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcționează acum între orele 8:30 și 17:00. Acest lucru îi obligă pe  locuitorii din Moșenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanță, în caz de urgență, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate și s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moșenskoie în Alianța Doctorilor.
Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localități. Iar în Moșenskoie a rămas o singură ambulanță, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianței.
Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roșie și solzoasă, el spune că trebuie să plătească și pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
Rusia este o țară cu 100 de miliardari, însă 13% din populație trăiește sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naționale. Procentul este dublu în funcție de  normele internaționale. Cu toată forța sa militară etalată și cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii șase ani când și-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidențial, anul trecut. Însă pentru că atenția și resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de  miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancțiuni occidentale, prea puțin se îndreaptă și spre cetățenii obișnuiți. Nu ajută cu nimic faptul că creșterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depășește 2% din 2013 încoace.
„Timp de 15 ani, veniturile populației au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcția opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenția independentă de cercetare a pieței  Levada din Moscova. „Viața rușilor de rând se înrăutățește și nu mai există speranță pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulți oameni se plâng.
Potrivit Fundației pentru Opinie Publică, intențiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, și au rămas de atunci la același nivel. Mandatul președintelui expiră în 2024.
Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocrați loiali lui Putin, trimiși în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăți serviciile și a reduce nemulțumirea. El spune că problemele regiunii cu asistența medicală au fost cronice.
„Înțelegem această problemă și știm că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligați să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul țărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustați la inflație în ultimii șase ani. În martie, însă, Nikitin a anunțat o finanțare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin și asociații săi au proprietăți.
Între timp, în Moșenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutățește constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în șase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuiește împreună cu soțul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branșat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la rețeaua de apă rece, acum câțiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
„Autorităților nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani și mașini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi,  oamenii obișnuiți? Totuși, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situația ei. „Îmi place președintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toți.“
Liderul opoziției, Aleksei Navalni, speră să obțină capital politic cu campania sa de a scoate în evidență promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariați din sistemul de sănătate și învățământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
El s-a aliat cu sindicatul Alianței Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârșitul lunii august a înființat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupție al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenția autorităților. Majoritatea solicitanților au cerut să rămână anonimi.
Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute și a sunat la poliție. „Autoritățile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajații din spitale și clinici se tem că vor fi concediați și vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistență.“
Însă tot mai mulți oameni își depășesc reținerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunțat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanță, Sokolov spune că a strâns în mai puțin de o zi 400 de semnături pentru o petiție care se opunea deciziei.
Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost polițist și pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate și susține acțiunea. Sub un poster electoral înfățișând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiționale țărănești într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu președintele“, referindu-se la partidul de guvernământ și la Putin.
„Rusia Unită împreună cu președintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiș.  „Realitatea asta este.“
Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruși dețin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populației. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuția țării este în mâinile celor mai bogați zece ruși. Iar bogații devin și mai bogați. Averile celor mai avuți 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.