Rusia și China s-au apropiat mai mult ca niciodată, cu o prietenie care tinde să devină alianță, iar Germania le plătește cina romantică

Încă de la începutul invaziei ruse din Ucraina, China s-a poziționat astfel încât să profite cât mai mult, politic și economic. Și reușește, inclusiv pe seama consumatorilor și a industriei din Germania, liderul economic al Europei.

Germania, mai ales sub cancelarul Angela Merkel, a considerat mult timp că Moscova este un partener de încredere, controlabil prin investiții și fluxuri comerciale, și prin urmare și-a adâncit dependența de gazele natural și petrolul importate din Rusia. Agresiunile ruse din Ucraina au readus cea mai mare și influentă economie europeană cu picioarele pe pământ.

Berlinul, dar și majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană, caută acum să-și reducă importurile de combustibili rusești pentru a nu mai contribui la finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului. Între timp, China a ajuns să importe petrol rusesc mai mult ca niciodată și deschide poduri care o leagă de Rusia. Simbolistica este evidentă.

Iar Berlinul a considerat cândva că Beijingul poate fi un aliat în apărarea glo­ba­lizării și ordinii mondiale când fostul pre­ședinte Donald Trump a căutat se le șubre­zească. Guvernul german este mai prudent acum, dar prețul dependenței este mare. Exporturile Germaniei către Rusia se pră­bușesc rapid, însă importurile sunt enorme, reflectând energia mult mai scumpă.

De asemenea, au crescut spectaculos importurile din China, mai ales cele de produse chimice. Exporturile, ca și în cazul Rusiei, s-au dus în jos, dar nu la fel de mult. Rusia și China profită astfel de crize pe care ele le-au provocat: una a energiei și una care tensionează lanțurile de aprovizionare. Iar cele două țări și-au întețit colaborarea.

În mai, Rusia a luat locul Arabiei Saudite ca primul exportator de petrol către China, livrările urcând cu 55% față de aceeași lună a anului anterior, la un nivel record. Moscova este nevoită să vândă țiței la prețuri de dis­count din cauza embargoului impus petro­lului rus de majoritatea țărilor occidentale. Acesta este unul din răspunsurile Europei și Americii la atacurile ru­sești din Ucraina.

China cumpără petrol de oriunde, nu doar din Rusia, cu toate că cererea pentru carburanți a fost erodată de lockdown-urile cu care Beijingul încă insistă pentru a-și pune în aplicare politica de tole­ranță zero la COVID-19 și de încetinire a economiei. Importatorii mari, precum gigantul de rafinare Sinopec și compania de trading Zhenhua Oil, se grăbesc să profite de prețurile mici cerute de Rusia. China cumpără petrol aflat sub sancți­uni occidentale și de la Iran și de la Venezuela, scrie CNN.

Rusia și-a găsit un parte­ner de nădejde pentru comerțul cu petrol și în India. Importurile indiene de țiței rusesc au crescut de aproape 9 ori din februarie până în mai. În februarie a început invazia rusă, iar de atunci prețurile au ex­plodat. Petrolul Brent, referința pentru piața internațională, se tranzacționează la 115 do­lari pe baril, dar a tatonat și pragul de 130 de dolari în ultimele luni. Țițeiul rusesc este vân­dut „țărilor prietene“ la un discount de 30-35 de dolari barilul, arată The Diplomat.

Președintele Chinei Xi Jinping este opti­mist în legătură cu noua relație specială pe care țara sa o are cu Rusia. Recent, a declarat că se așteaptă ca în următoarele luni comerțul chino-rus să stabilească noi recor­duri, în pofida sancțiunilor occidentale, po­trivit televiziunii ruse RT. În primele cinci luni ale anului, comerțul bilateral a crescut cu 30%.

„Comerțul în această perioadă a fost de ordinul zecilor de milioane de dolari și ne putem aștepta la noi re­corduri în următoarele luni, ceea ce este o mărturie mă­reață a cooperării dintre națiunile noastre“, a spus Xi la forumul economic de la St. Petersburg, Davosul ru­sesc, la care n-au participat reprezentanți ai țărilor occi­dentale. China și Rusia și-au extins legăturile comerciale și de securitate în ultimul deceniu, însă n-au fost niciodată aliate.

Războiul din Ucraina și interesele ambelor state de a șubrezi influența occidentală ar reprezenta un punct de cotitură în relația lor, notează think-tank-ul Council on Foreign Relations. Până atunci, Moscova și Beijingul au încheiat, la St. Petersburg, un acord comercial pentru energie și alimente. Iar cele două state se apropie tot mai mult, fizic, prin infrastructura de transport.

Luna aceasta a fost deschis circulației primul pod-autostradă dintre Rusia și China peste fluviul Amur. Simbolismul a fost evident. Tiruri chineze au transportat pe pod în Rusia cauciucuri și produse electronice, iar transportatorii ruși au adus în China ulei de soia și lemn, potrivit guvernului de la Moscova. Curând va fi inaugurată o a doua traversare – primul pod de cale ferată peste marele fluviu care leagă cele două țări. Spre comparație cu relația Chinei cu Rusia, importurile chineze de porumb din Ucraina s-au prăbușit de la 1,26 milioane tone în mai 2021 la 126.727 tone în mai anul acesta.