Rusia în iarna a patra a războiului: Cum se prăbușește viața de zi cu zi sub loviturile dronelor, inflației galopante și presiunilor americane, în timp ce Kremlinul continuă conflictul fără să vadă marginea prăpastiei economice

Pe măsură ce războiul declanșat de președintele Vladimir Putin împotriva Ucrainei intră în a patra iarnă, rușii sunt nevoiți să accepte că impactul conflictului se infiltrează tot mai adânc în aproape toate aspectele vieții lor cotidiene.

Potrivit Bloomberg, zeci de regiuni din centrul și sudul Rusiei simt acum apropierea frontului, în timp ce drone – și uneori chiar rachete – lovesc instalații energetice și clădiri rezidențiale. Sirenele de raid aerian răsună aproape în fiecare noapte, devenind un semnal constant și vizibil că războiul se extinde tot mai mult către interiorul țării.

Dincolo de linia frontului, restul Rusiei – inclusiv Moscova – începe să resimtă presiunea economică. Gospodăriile reduc cheltuielile pentru alimente, iar companiile din oțel, minerit și energie se confruntă cu dificultăți. Motorul economic al țării prezintă fisuri tot mai clare, iar rezistența aparentă din primii ani ai conflictului, alimentată de stimuli fiscali uriași și venituri record din energie, este supusă la noi probe.

Deși nivelul de suferință nu se apropie de cel al Ucrainei și nu pare, în sine, suficient pentru a-l determina pe Putin să pună capăt războiului, realitatea subliniază costurile tot mai mari ale deciziei Kremlinului de a lansa invazia totală în februarie 2022.

Aceste efecte se amplifică chiar în timp ce Statele Unite intensifică presiunile pentru a limita veniturile Rusiei din petrol și gaze, parte a efortului administrației Trump de a forța un acord de încetare a focului. Impulsul diplomatic pare să crească, discuțiile mutându-se spre Moscova, unde negocieri discrete între SUA și Rusia încearcă să contureze un pachet care să ofere Kremlinului relaxarea sancțiunilor cerută.

„Pe baza indicatorilor economici, ar fi în interesul Rusiei să oprească războiul acum”, afirmă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin. „Totuși, pentru a dori cu adevărat să închei conflictul, trebuie să vezi marginea prăpastiei. Rusia nu a ajuns încă acolo.”

În lipsa acestei conștientizări, situația populației este pe cale să se agraveze înainte de a se putea îmbunătăți.

„Prețurile cresc mai repede decât salariile”, spune Elena, 27 de ani, manager într-o firmă de evenimente din regiunea Moscovei. Bloomberg nu i-a publicat numele complet pentru a evita eventuale repercusiuni. Ea și-a schimbat deja obiceiurile de consum: cumpără mai puține haine și mai multe produse locale, deoarece importurile au devenit prea scumpe.

Este o schimbare radicală față de începutul războiului, când PIB-ul creștea datorită investițiilor masive legate de armată, iar salariile au înregistrat o creștere de aproape 20% în 2024, alimentând cererea, dar și inflația.

Banca centrală a Rusiei a fost nevoită să majoreze dobânda de referință la un record de 21% în octombrie anul trecut pentru a tempera inflația și a răci o economie supraîncălzită. Chiar dacă ratele au mai scăzut, efectele întârziate ale înăspririi monetare devin vizibile, scoțând la lumină dezechilibre profunde într-o țară reconfigurată pentru război, dar care încă trebuie să susțină un sector civil vast.

Inflația s-a redus la aproximativ 6,8% la începutul lui noiembrie, însă principalul motiv este slăbirea cererii de consum, arată Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, condus de fratele ministrului rus al apărării. Platforma SberIndex, deținută de Sberbank, indică, de asemenea, că rușii reduc tot mai mult cheltuielile cu alimentele.