Romgaz a ajuns la un acord cu contractorii săi pentru centrala Iernut. Proiectul a fost blocat două luni în dispute și deja are o întârziere de un an și jumătate

Centrala de la Iernut, un proiect de producere a energiei pe bază de gaz natural, ar putea fi terminată abia la jumătatea anului viitor, de două luni de zile beneficiarul, Romgaz, și contractorii fiind în dispute legate de proiect. Potrivit datelor existente, 94% din centrală deja ar fi gata.

La finalul săptămânii trecute, Romgaz (SNG), cel mai mare producător de gaze local deținut de statul român, a anunțat că va prelungi suspendarea notificării de reziliere a contractului de execuție pentru centrala de la Iernut încheiat cu spaniolii de la Duro Felguera și Romelectro, noul termen pentru a ajunge la o înțelegere fiind 2 iunie.

Cele două parți sunt în conflict de la înc­eputul  lunii aprilie când Romgaz a decis uni­lateral rezilierea contractului pe fon­dul întârzierilor. Ime­diat, compania a fost dată în ju­de-ca­tă de con­tra­ctori, așa că Rom­gaz a re­venit asupra de­ci­ziei, sus­pendând-o. De atunci au urmat mai multe prelun­giri ale suspendării, timp în care lucră­rile au bătut pasul pe loc.

De data aceasta însă, părțile au ajuns la o înțelegere.

„Decizia de prelungire a suspendării notificării de reziliere a contractului de lucrări nr. 13384/2016 a fost luată ca urmare a încheierii unui memorandum prin care părțile au stabilit condițiile în care lucrările ce fac obiectul contractului de lucrări pot fi continuate și finalizate și prin care și-au asumat angajamentul de a depune toate diligențele necesare pentru obtinerea aprobărilor cor­porative și încheierea, până la data de 2 iunie 2021, a unui act adițional, la contractul de lucrări, pentru con­tinuarea și finalizarea lucrărilor“, spune Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz.

Proiectul cen­tralei de la Ier­nut a fost atribuit de Romgaz în 2016, ter­­menul inițial pentru livrarea in­ves­tiției fiind 2019. Din valoarea de 269 milioane de euro a contractului, 69 de milioane de euro vin prin in­termediul Planului Național de In­ves­tiții, bani care, în absența unui acord, ar fi trebuit returnați de companie.

Întârzierile la acest proiect au fost generate de mai mulți factori prin­tre care se numără OUG 114 dată de guvern care a dus la creșterea semnificativă a salariilor din do­me­niul construcțiilor, inca­pacitatea Romgaz de a gestiona din punct de vedere tehnic acest proiect, după cum au menționat mai multe surse din piață, dar și problemele întâmpinate de Romelectro și partenerul spaniol, Duro Felguera, în dezvoltarea acestei in­vestiții. Peste toate acestea s-a su­pra­pus și criza sanitară care a adus un delay major în desfășurarea lucrărilor.

Potrivit informațiilor transmise de Duro Felguera, centrala de 430 MW ar fi gata în procent de peste 94%, nivel neconfirmat însă de Romgaz, beneficiarul investiției. În total, 184 de companii locale sunt implicate în acest proiect, dintre care 155 sunt IMM-uri românești.

Iernut ar fi prima investiție majoră nouă realizată de statul român în domeniul energetic în ultimii 30 de ani, cu excepția Unității 2 de la Cernavodă, unde oricum o mare parte din lucrări erau deja executate. Eșecul în a gestiona acest proiect oglindește exact această lipsă de investiții, spun specialiștii din domeniu, România fiind în zorii tranziției energetice lipsită de experiența planificării și ducerii la sfârșit a unor proiecte importante de investiții.

Un contraexemplu ar fi cel al centralei de 860 MW făcută de OMV Petrom la Brazi. Proiectul a fost ridicat în doi ani de zile, finalizat în 2012, centrala OMV Petrom fiind azi al patrulea cel mai mare producător de energie din România. În cazul centralei de la Brazi grupul elen Metka a asigurat proiectarea, achiziția echipamentelor și construcția centralei.

Iernut ar fi prima investiție majoră nouă realizată de statul român în domeniul energetic în ultimii 30 de ani, cu excepția Unității 2 de la Cernavodă, unde oricum o mare parte din lucrări erau deja executate. Eșecul în a gestiona acest proiect oglindește exact această lipsă de investiții, spun specialiștii din domeniu, România fiind în zorii tranziției energetice lipsită de experiența planificării și ducerii la sfârșit a unor proiecte importante de investiții.