Românul care optimizează facebook pentru Android: Limbajele de programare vor deveni la fel de uzuale ca orele de matematică

“No one checks-in and checks-out as a programmer. Meseria de programator îți mănâncă tot timpul.” Vorbele spuse cu un accent american perfect din gura lui Alexandru Petrescu nu trădează un discurs motivaȚional dobândit la vreo Școală de leadership. În 1992, la vârsta de 8 ani, emigra alături de familia sa în SUA, iar în toamna anului 2014 se întorcea pentru prima dată la București, în postura de Software Engineer Lead la Facebook.

Într-o sală cu peste 200 de tineri programatori din mai multe țări prezenți în luna octombrie la Droidcon București, unul dintre cele mai importante evenimente pentru dezvoltatorii de aplicații pentru platforma mobilă Android, Petrescu împărtășește câteva dintre ideile care l-au ajutat să ajungă să lucreze la cea mai mare rețea socială din lume.

„Lumea are nevoie acum de «problem-solveri». Școala e importantă, dar trebuie să faci mai mult de atât. Dacă ai învățat la Stanford ai șanse mai mari să fii chemat la un interviu, dar nu ai garanția că vei fi angajat“, spune românul într-un interviu acordat la finalul prezentării.

Alexandru Petrescu a copilărit cu sora sa în apropierea Bucureștiului până la vârsta de 8 ani. Tatăl său, inginer agronom, a decis în 1990 să emigreze, sătul de „politica de rotire de cadre“ a vechiului regim. Ajuns în Arizona alături de soția sa și cei doi copii, tatăl lui Alexandru a încercat să se angajeze. „A intrat în primul restaurant mai dichisit și a început să vorbească cu unul dintre bucătari în limba franceză. L-au angajat imediat“, povestește Alexandru.

Trei ani și câteva joburi mai târziu, tatăl lui Alexandru a cheltuit 300 de dolari pentru un calculator pe care i l-a făcut cadou fiului său. „A fost primul contact pe care l-am avut cu un calculator și atunci am început să învăț programare pe cont propriu. Mai târziu, tatăl meu a cumpărat pe credit un calculator de 2.000 de dolari. Era o sumă uriașă chiar și pentru Statele Unite. I-a luat ani să plătească ratele, dar a fost cel mai de preț cadou pe care l-am primit în viața mea“, își amintește Alexandru.

Ce a urmat pentru românul devenit adolescent între timp pare desprins din capitolul de povești clasice din Silicon Valley: a intrat la facultate, din care s-a retras înainte de a o termina (la fel ca și Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook) și a început să dezvolte proiecte proprii, înființând diverse start-up-uri. Între timp a lucrat pe poziția de consultant în publicitate pentru a se întreține.

Una dintre firmele pe care le-a înființat a fost Urban Pixels, un start-up din New York care a realizat „Can i Stream It?“, o aplicație de căutare a filmelor și clipurilor care sunt disponibile pentru vizualizarea online contra cost. Aplicația a fost folosită de peste 4 milioane de utilizatori de platforme mobile, atât pe Android, cât și pe iOS, conform lui Alexandru Petrescu.Cel mai important pas din cariera lui Alexandru a venit în 2013, când s-a programat pentru un interviu la Facebook.

„Oamenii de acolo pun foarte mare accent pe ceea ce știi să faci. De aceea, faptul că nu am terminat facultatea nu a contat foarte mult. Oamenii obișnuiți cu programarea încă de mici au un avantaj foarte mare, pentru că sunt obișnuiți să găsească soluții acolo unde alții abandonează“, spune românul.

La Facebook, Petrescu lucrează la îmbunătățirea performanțelor și eficienței traficului de date ale aplicației rețelei sociale pentru Android.Pe Zuckerberg, Alexandru l-a întâlnit la un hackathon, genul de evenimente pe care Facebook le organizează pe o perioadă de câteva zile, în cadrul cărora se încearcă dezvoltarea unor aplicații noi, indiferent de aria de utilizare. „L-am văzut o singură dată acolo, este în general o persoană foarte ocupată. El lucrează în Menlo Park, eu în birourile din Seattle“, spune Petrescu, fără să dea prea multe detalii despre șeful său.

Partea care i-a plăcut cel mai mult lui Alexandru la noul loc de muncă a fost că nu există șefi. „Toată lumea lucrează după un proiect, există câțiva coordonatori pentru programe mai complexe, dar în principiu toată lumea știe ce are de făcut. Nu există un șef care să te preseze să-ți termini sarcinile de serviciu. Acesta este stilul pe care l-a impus Mark Zuckerberg“, spune Petrescu.

Găsirea oamenilor potriviți pentru jobul potrivit pare să fie marea problemă a dezvoltatorilor din IT în ultimii ani. La nivel european, spune Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles, există un deficit de 300.000 de joburi neacoperite, care ar putea urca la 500.000 până la finalul lui 2015, iar antreprenorii din SUA par să se confrunte cu aceeași problemă. „Există multe joburi neacoperite care au nevoie de specialiști“, susține Petrescu. Cât despre colegii români de la Facebook, Alexandru estimează că sunt „câteva sute“, dar nu poate spune foarte precis pentru că sunt împrăștiați în toate birourile companiei. „Am întâlnit foarte mulți colegi români în birourile din Seattle sau Londra“.

Care este cea mai mare provocare când lucrezi la o companie cu aproape un miliard și jumătate de utilizatori? Interconectarea, spune Petrescu. Dezvoltatorul român se alătură ideii conform căreia limbajele de programare vor deveni în viitorul apropiat la fel de uzuale ca orele de matematică, însă ceea ce vor fi nevoiți să facă programatorii viitorului e să-i aducă și mai aproape unii de alții pe utilizatorii de aplicații.

Ce sfaturi ar putea da studenților români? În primul rând oamenii care lucrează la Facebook fac lucruri în afara școlii, iar programatorii cu adevărat pasionați încep să învețe limbaje de codare cu mult timp înainte de a merge la facultate. „Dacă te concentrezi timp de patru ani doar pe programa școlară o să pierzi foarte multe lucruri care se schimbă în jurul tău, mai ales în această industrie extrem de dinamică. Acum 5 ani făceam programe în Flash. După aceea, a apărut iPhone și Flash-ul a dispărut. Este foarte important să ții pasul cu schimbările din piață“, argumentează Petrescu.
Cum sunt dezvoltatorii

români și ce le lipsește să dezvolte o aplicație care să fie folosită cel puțin la nivel regional? „Acum zece ani nu știam că sunt programatori buni în România, dar acum a devenit un stereotip“, spune Petrescu, remarcând totdată că spiritul antreprenorial local nu se dovedește foarte pragmatic. „Probabil cea mai mare problemă este că există prea mulți antreprenori de un dolar, fiecare încearcă să facă ceva de unul singur, în loc să se asocieze și să-și delimiteze fiecare sarcinile. Cred că există totuși potențial foarte mare pentru programatorii români, nu doar ca locuri de muncă  în marile companii, dar și ca dezvoltare de firme proprii“.