Românii (sau unii dintre ei) au mai mulți bani decât credem. Câteva date statistice. Dar mai interesantă este propunerea lui Ciolacu de a aduce în țară, printr-o scutire de impozit, banii românilor care stau în afară. Este și asta o formă de „albire“ a banilor, mai ales a celor din piața crypto

De unde sunt, de unde apar toți acești bani? Românii, sau cel puțin unii, au mai mulți bani decât ne-am fi așteptat. Cel puțin așa arată datele statistice, care urmăresc banii albi.

1. În emisiunea de tilturi de stat Fidelis, ediția august 2024, românii au cumpărat tiluri de stat de tip Fidelis la un nivel record – 3,23 miliarde de lei (650 de milioane de euro), depășind recordul din luna aprilie de 3,197 miliarde de lei. În emisiunea din august, românii au cumpărat titluri de stat în lei de 1,7 miliarde de lei și titluri de stat în euro de 3,11 milioane de euro.

Ce a atras atenția a fost faptul că un român „cu acte în regulă“ a cumpărat titluri de stat Fidelis în lei, pe tranșa de cinci ani, cu o dobândă de 7% pe an, în valoare de 324 de milioane de lei (echivalentul a 65 de milioane de euro). Nu știm cine este acest român – că o fi Ion Țiriac, că o fi unul dintre frații Pavăl, Constantin Duluțe sau altcineva, suma este mare chiar și pentru o bancă privată din Elveția.

Al doilea ordin de cumpărare a fost de 77 de milioane de lei, iar al treilea ordin a fost de 20 de milioane de lei.

Pe tranșa în euro, cel mai mare ordin pus de un român, care a achiziționat titluri de stat în euro, a fost de 16,4 milioane de euro.

În acest an, în cele patru emisiuni de titluri de stat Fidelis, care sunt adresate numai persoanelor fizice, românii au investit nu mai puțin de 10,4 miliarde de lei (2 miliarde de euro), în lei și în euro. Acești bani au fost investiți fără să se înregistreze vreo scădere a depozitelor bancare.

2. La finalul lunii iunie 2024, românii aveau în bănci depozite bancare în sold de 353 miliarde de lei (233 de miliarde de lei în depozite în lei și 120 de miliarde de lei, adică echivalentul a 24 de miliarde de euro, în depozite în valută).

Față de acum un an, adică iunie 2023, depozitele bancare în lei au o creștere de 20%, o creștere care depășește dobânda bancară pe un an și creșterea salarială.

Depozitele bancare, așa cum sunt clasificate în indicatorii monetari lunari publicați de BNR, conțin banii din contul curent, plus depozitele la termen sau conturile de economii.

3. Conform datelor ZF pentru finalul trimestrului 1 din 2024, un număr de 76.746 de români aveau depozite în bănci peste plafonul garantat de 100.000 de euro, suma totală fiind de 82,6 miliarde de lei, echivalentul a 16 miliarde de euro. Aceste depozite bancare de peste 100.000 de euro reprezentau un sfert din depozitele totale. În ultimul an, numărul românilor cu depozite bancare de peste 100.000 de euro a crescut cu 11.000.

4. Câți bani au românii pe Bursa de la București?

Conform analizei ZF în urma datelor de la fondul de compensare al investilor de la Bursă, 140.000 de investitori au investiții de 2,8 miliarde de lei – acțiuni, obligațiuni și alte instrumente cotate la Bursă, cu o valoare medie a contului de 4.000 de euro.

Următoarea tranșă de investitori, cu conturi mai mari de 20.000 de euro, sunt 61.620, cu investiții de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 12,3 miliarde de euro. Valoarea medie a unui cont este de aproape 200.000 de euro.

Cei mai mari investitori, care au ajuns în număr de 1.315, au în conturi la Bursă 262 de miliarde de lei, adică 52 de miliarde de euro, cu o valoare medie a unui cont de 40,1 milioane de euro.

Este adevărat că aici sunt incluse și companiile listate la Bursă și care au în spate ca acționari antreprenori și investitori români.

La jumătatea acestui an, Bursa avea 202.000 de investitori, în creștere cu 27% față de iunie 2023.

5. Conform unei analize eToro, platforma internațională de tranzacționare, România are cel mai mare procent de investitori individuali care dețin active crypto – 54% și cel mai mare procent de investitori femei care dețin cryptoactive – 48%. De asemenea, România are și cei mai mulți investitori de peste 55 de ani care dețin active crypto – 30%.

Nimeni nu crede că românii sunt unii dintre cei mai mulți și cei mai mari investitori în active crypto din Europa.

Datele eToro mai relevă faptul că românii sunt unii dintre cei mai mari investitori pe piețele bursiere internaționale dintre investitorii din întreaga lume care folosesc această platformă de tranzacționare externă.

Iar românii nu folosesc numai eToro ca platformă de tranzacționare externă.

6. Revolut, cel mai mare fintech din Europa, tocmai a fost evaluat, prin tranzacții interne, la nu mai puțin de 45 de miliarde de dolari.

Ce este cel mai interesant este că, după britanici – acolo unde s-a lansat platforma de transfer de bani – românii sunt pe locul doi ca număr de clienți ai Revolut, peste 4 milioane de români efectuând transferuri, plăți, investiții, depozite sau credite.

Din 4 milioane de români, cred că câteva sute de mii, dacă nu chiar peste 1 milion, sunt investitori în crypto și în acțiuni pe piețele externe prin intermediul acestei platforme.

Conform datelor, Revolut are peste 38 de milioane de clienți la nivel global, ceea ce înseamnă că un client român valorează aproape 1.200 de dolari în evaluarea Revolut.

Toți acești bani din Fidelis, din depozite, de pe Bursă, de pe platformele de tranzacționare externe, sunt bani albi care au un istoric.

Nu știu câți ați urmărit sau ați citit discursul lui Marcel Ciolacu de la congresul PSD din weekend. La finalul discursului, el a spus că trebuie să ne gândim cum îi aducem pe românii care sunt în afară, care lucrează, care stau acolo.

„Fiecare cetățean stabilit legal în străinătate care se întoarce în țară, să aibă zece ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi. La fel, orice sumă adusă din afară – investiții, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de zece ani. Este un punct de la care putem pleca“, a spus Marcel Ciolacu.

În 2009, Mircea Geoană vroia să ofere 20.000 de euro/40.000 de euro, dacă îmi amintesc bine, românilor care se întorceau în țară. Acum, Ciolacu oferă pentru întoarcerea românilor, dar și pentru întoarcerea banilor, scutiri de impozite.

Nu știu dacă Ciolacu sau guvernul au făcut vreun studiu legat de banii pe care îi au în afară românii care lucrează sau stau în acolo, sau ce active dețin – case, apartamente, spații comerciale, castele etc.

Singurul lucru pe care îl știm este că, oficial, conform datelor BNR, românii trimit în țară peste 6 miliarde de euro.

Dacă premierul Marcel Ciolacu, aflat în campanie electorală, vrea să aducă în țară banii românilor care stau în afară, la fel cum au făcut italienii sau alte țări din Europa, nu trebuie decât să salutăm acest lucru.

Dacă mai oferă „albirea“ banilor din crypto, adică posibilitatea introducerii în țară a banilor din conturile de crypto, pentru care nu prea există o justificare cum au apărut acolo și de unde, s-ar putea să ne trezim cu câteva miliarde de euro/dolari.

Principala problemă a românilor care au bani mulți în crypto în afară este că nu prea pot să-i introducă în țară, în conturile bancare din băncile care operează în România. O parte din acești bani nu au „documente justificative“.

Până la urmă, nici italienii, când au făcut amnistia fiscală la reîntoarcerea banilor, nu prea au cerut documente justificative.

Dar întrebarea este: dacă vor veni în țară banii românilor care sunt în afară, unde se vor duce? În piața imobiliară, ca acum, în achiziția de titluri de stat care finanțează deficitul și datoria guvernului sau pe Bursă?

Mă îndoiesc că mulți vor dori să investească în producție, în fabrici și uzine, în reindustrializare, așa cum vrea Ciolacu.

Dar oricum, este interesantă propunerea lui Ciolacu de a aduce românii din afară în țară prin scutire de impozite și mai ales de a aduce în țară banii românilor din afară.