Românii preferă cash-ul și în boom, și în criză. Creșterea consumului și preferința românilor pentru bani lichizi se văd în cifre: numerarul în circulație încheie S1/2021 la un maxim de 92,8 mld. lei

Numerarul din economie se îndreaptă spre pragul de 100 mld. lei l Românii au început să dea drumul la cheltuieli pentru consum, vacanțe, mașini sau altele, pe măsură ce efectele pandemiei COVID-19 s-au mai temperat.

Cash-ul din economie a ajuns la sfârșitul primului semestru (S1) din 2021 peste 92,8 mld. lei, marcând un nou maxim istoric, după o creștere cu 12,7% față de nivelul din iunie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Națională.

În termeni nominali, circa 10,5 mld. lei au intrat în economie cash în ultimul an.

Creșterea consumului, pre­fe­rința româ­ni­lor pentru bani lichizi, dar și absența unor so­luții alternative de plată în sec­torul public sunt câțiva fac­tori care au stimulat ascen­siu­nea nu­merarului în circulație de-a lun­gul anilor, după cum au explicat unii analiști.

Volumul ridicat al nume­ra­ru­lui în cir­cu­lație arată că încă se menține preferința ma­jo­rității românilor pentru plă­ți­le cu bani li­chizi în detri­mentul mijloa­celor mo­der­ne de plată, continuând ten­dința de a retrage banii de la ban­co­mate în ziua de sa­lariu pentru a simți între de­ge­te polimerii bancnotelor.

Chiar dacă și tran­zacțiile cu carduri au cres­cut în această pe­ri­oa­dă de pandemie, eco­no­mia României este prac­tic în continuare de­pen­dentă de cash. Iar cash-ul favorizează direct eco­nomia subterană.

Numerarul la nivel record se vede și în cifrele în creștere ale consumului, în vacanțe, în creș­terea pieței auto. Practic, românii au început să dea dru­mul la cheltuieli în pri­ma jumătate a acestui an, pe măsură ce efectele pan­de­miei de COVID-19 s-au mai tem­perat, alocând sume tot mai mari pentru consum, va­can­țe, mașini sau alte cheltuieli. Volu­mul cifrei de afaceri din comerțul cu amă­nuntul a crescut în iunie cu 12% față de iunie 2020. Pe piața auto, înmatriculările de mașini noi au acce­lerat în ultimele luni, în iunie, de exem­plu, fiind înmatriculate peste 14.000 de auto­vehicule noi, în creștere cu 18% față de iunie 2020. Iar eliminarea unor restricții legate de pandemiei a stimulat apetitul pentru vacanțe.

Dacă analizăm nivelul numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populației, observăm că numerarul în circulație reprezenta în S1/ 2021 mai mult de jumătate, respectiv 59%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populației în lei, cât și pe cele în euro, numerarul este de aproape trei ori mai mic.

Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB.

Ritmul de creștere a numerarului este mult peste rata anuală a inflației, care a oscilat în 2020 în jurul a 2-3%, iar în iulie 2021 a urcat până la 5%.

Preferința pentru lichiditate este specifică perioadelor de criză. Dar și în perioadele de sărbători sau în vremuri de boom economic, numerarul în circulație a fost în ascensiune în România.

De exemplu, pe parcursul anului 2020 un moment de referință a fost luna martie, când s-a înregistrat o majorare substanțială a retragerilor de numerar de la bănci în contextul panicii aduse de criza coronavirusului. Astfel, oamenii, în special cei cu venituri mici, au retras cash de la bancomate ca să aibă resurse financiare la dispoziție, având în vedere și carantina impusă de autorități. În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar de la BNR ale instituțiilor de credit, pentru a acoperi cererea populației și a companiilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, dublu față de decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă.