Românii o duc mai bine, dar sunt încă departe de țările din vestul Europei

Cu alte cuvinte, deși România a evoluat mai repede decât alte state din Europa Centrală și de Est, diferențele deja existente la începutul anilor ’90 față de state precum Germania se mențin și în ziua de azi.

Mai bogați? Mai educați? Mai mulțumiți? Opiniile pe această temă acoperă o gamă largă de răspunsuri. Cifrele concrete arată că PIB-ul de anul trecut a fost mai mare decât valorile înregistrate înainte de revoluție, că mortalitatea infantilă a scăzut, iar speranța de viață a crescut. Cu toate acestea, ca întotdeauna, contează termenii de comparație.

Raportul Evoluția bunăstării în România în perioada 1990-2014, realizat de compania de audit și consultanță fiscală KPMG, a analizat serii de date din mai multe state din Europa Centrală și de Est pentru a determina gradul de creștere a bunăstării generale. Astfel, studiul face distincție între trei perioade: cea dintre anii 1990 și 2000, care corespunde primei decade de tranziție la economia de piață în țările din Europa Centrală și de Est, asociate cu un declin al performanței economice și cu o lărgire a decalajelor. A doua etapă, între anii 2000 și 2008, a însemnat o creștere economică susținută în țările CEE și, în consecință, o tendință de reducere a decalajelor față de vestul Europei. În fine, în cea de-a treia etapă (2008-2014) asistăm din nou la o ușoară adâncire a decalajelor, a explicat Șerban Toader, senior partner în cadrul KPMG România, la lansarea raportului.

Autorii analizei spun că au vrut să studieze, comparativ, modul în care au evoluat diferiți indicatori ai bunăstării din cinci țări central și est-europene (CEE) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și Polonia –, alături de o țară vest-europeană dezvoltată – Germania – pentru comparații, în ultimele două decenii și jumătate, mai precis în perioada 1990–2014. Anul ales drept bază în analiza dinamicii bunăstării a fost 1990 deoarece constituie un punct de cotitură în evoluția economică a statelor din CEE: momentul de trecere de la sistemul centralizat la economia de piață.

Un prim indice folosit de compania de consultanță a fost Human Development Index (HDI), elaborat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), începând cu anul 1990. Indicele se concentrează pe aspecte considerate semnificative pentru bunăstarea umană și pentru dezvoltare, așa cum sunt sănătatea, educația și nivelul de trai (evaluat prin intermediul venitului național brut pe cap de locuitor).

În clasamentul după HDI, România ocupă locul 52 din cele 188 de țări analizate și este poziționată în categoria „dezvoltare umană ridicată”, depășind Bulgaria dar aflându-se în urma altor țări precum Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Prin comparație, scorurile obținute de aceste țări le plasează în categoria „dezvoltare umană foarte ridicată”. Totuși, este important de remarcat evoluția României, cu un salt impresionant înregistrat între anii 2000 și 2010 și o dezvoltare lentă, dar ascendentă, până în 2014, notează studiul KPGM.

Un alt indice este cel extras din World Happiness Report, care ia în calcul factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață la naștere, asistența socială, libertatea de a face alegeri în viață, generozitatea sau percepția asupra corupției. „Cu un scor de 5,528, România prezintă o situație superioară în comparație cu Ungaria și Bulgaria, în timp ce scorul mare din dreptul Republicii Cehe o plasează pe aceasta din urmă mai aproape de Germania decât de vecinii din zona CEE”, arată studiul.

De remarcat sunt rezultatele obținute de România în clasamentul bazat pe indicele HPI (Happy Planet Index), care se referă la modul în care locuitorii diferitelor țări utilizează în mod eficient resursele de mediu. În Raportul HPI din 2016 (cele mai recent) România ocupă locul 55 dintr‑un total de 140 de țări: „în comparație cu celelalte țări utilizate în analiza noastră, poziția României este destul de surprinzătoare (mai ales dacă luăm în considerare rezultatele indicilor prezentați anterior). Ca atare, cu un scor total de 28,8 suntem poziționați destul de aproape de Germania și mult mai bine clasați în comparație cu Bulgaria sau Ungaria.

În cadrul acestui indice, țările dezvoltate economic (cum ar fi Germania), obțin scoruri semnificativ mai mici comparativ cu state mai puțin dezvoltate (de exemplu, Luxemburg ocupă locul 139 din 140 de țări analizate). Una dintre principalele explicații este faptul că, deși susțin o speranța de viață ridicată, clasându-se foarte bine în ceea ce privește nivelul de trai, țările active economic au o amprentă ecologică corespunzătoare mare, ceea ce le afectează în cele din urmă scorul final”, arată reprezentanții KPMG.

Evoluția PIB-ului per capita în România pe parcursul a 60 de ani: datele arată că perioada ulterioară celui de-al doilea război mondial a adus o revigorare puternică a PIB în termeni reali, înregistrând un vârf în 1987. Astfel, declinul PIB a survenit înainte de schimbările economice începute în 1989. Această inflexiune poate fi interpretată ca o inflexiune a ciclului economic, dar și ca un semnal că performanța economiei centralizate românești ajunsese la un moment critic, iar un argument în acest sens este faptul că existase deja un punct de inflexiune în anul 1984, arată studiul.