Românii, mai bogați decât americanii?!
Conform ultimului raport asupra stabilității financiare a României, BNR spune că avuția netă a populației a ajuns la 2.023 de miliarde de lei la finalul lui 2018, adică aproximativ 430 de miliarde de euro.
Ponderea cea mai mare în această avuție netă o au activele imobiliare de 1.580 de miliarde de lei, adică 78%. Avuția netă din 2018 este cea mai ridicată din ultimul deceniu.
În 2008 avuția netă, care este formată din active imobiliare și active financiare, a fost de 2.047,2 miliarde de lei, din care 1.859 miliarde de lei însemnau activele imobiliare și 187 miliarde de lei activele financiare.
Dacă calculăm în euro, avuția netă din 2008 a fost de 540 de miliarde de euro.
În 2008, prețurile activelor imobiliare erau „la ceruri”, și de aceea românii erau mai bogați.
Față de atunci, activele imobiliare au scăzut cu 30%.
În 2011 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al avuției populației, de 1.274 de miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.
Norocul românilor și al României este că peste 90% din populație este proprietară a apartamentelor și caselor, față de un grad de proprietate cuprins între 55% și 60% în Germania.
BNR observă că această avuție netă este distribuită inegal, tendință care va crește în următorii ani: cele mai bogate 10 gospodării dețin aproximativ 60% din această avuție.
Investițiile financiare (depozite bancare, cash, acțiuni, obligațiuni sau alte titluri), care au o pondere de 22% în cadrul avuției nete, respectiv 443 de miliarde de lei în 2018, sunt în creștere (în 2008 erau de numai 187 de miliarde de lei, dar la fel, distribuția lor este inegală). Conform datelor BNR, în timp ce 5% din deponenți dețin 71% din valoarea depozitelor bancare, 95% din deponenți dețin doar 29%.
BNR a calculat activele financiare scăzând datoriile totale, care în 2018 au fost de 150 de miliarde de lei.
Individual, avuția netă depășește 22.000 de euro la finalul lui 2018.
Dacă trecem oceanul, conform ultimelor date ale Fed – Banca Centrală Americană -, avuția netă a celor 327 de milioane de americani a fost de 108,6 trilioane de dolari la finalul primului trimestru din 2019, în creștere cu 4,5% față de 2018, adică 332.110 dolari per american.
Cea mai mare creștere a bogăției americanilor a venit din aprecierea valorii acțiunilor sau alte titluri financiare.
Dar inegalitatea la americani este mult mai dură.
Conform unui articol din revista Bloomberg Businessweek (What he uncovered about inequality is shaking up capitalism and politics), primele 1% din familii controlează 39% din această avuție, iar 90% de jos în sus dețin numai 26%. Jumătate din americani au o avere negativă, adică datoria pe care o au este mai mare decât valoarea activelor deținute.
Deși America a prosperat în ultimii 30 de ani pe medie, această bogăție s-a distribuit total inegal. Mai mult de jumătate din americani au sărăcit, în timp ce marile familii și marile companii au înregistrat creșteri spectaculoase.
În articolul din Bloomberg Businessweek, un francez, Gabriel Zucman, elev al economistului francez Thomas Piketty, a început să cerceteze unde se află averea celor bogați și care sunt cauzele creșterii acestei inegalități.
El spune că în anii ’80 s-a produs un cataclism odată cu venirea lui Ronald Reagan ca președinte al Statelor Unite. Când Reagan a preluat Casa Albă, primele 0,1% din familii controlau 7% din bogăția Statelor Unite. Până în 2014, aceste familii și-au triplat bogăția, ajungând să controleze 22% din avuția totală a SUA.
Această creștere a bogăției – care a avut loc, paradoxal, ca urmare a democratizării piețelor financiare și a globalizării, care a dat posibilitatea mai multor oameni să se îmbogățească din deschiderea piețelor – a devenit un pericol pentru capitalismul american. Miliardarilor americani începe să le fie frică că au devenit prea bogați, iar liderii politici, în căutare de cât mai multe voturi, încep să aibă o retorică contra lor și să aducă socialismul în discuție.
Deși fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, „egalitatea” este mult mai bună în România.
Această putere de a deține propria casă îi face pe români să fie mai confortabili atât în privința prezentului, cât și a viitorului.