Românii în 2025: de la „manifest” la „eu sunt bine”

Dacă în 2024 conceptul de „manifestare” era omniprezent – oamenii își doreau să fie autentici, să își trăiască viața conform propriilor dorințe, fără compromisuri – începutul lui 2025 a adus o schimbare de perspectivă. Acum, românii nu mai sunt concentrați pe afirmarea identității, ci pe reconstrucția personală și pe găsirea unei liniști interioare. Cel puțin asta arată datele celui mai recent studiu Hunters, realizat la finalul anului 2024 și care oferă o imagine detaliată asupra direcției în care se îndreaptă societatea. 

Analiza realizată de compania de cercetare Unlock Research scoate în evidență câteva tendințe majore care definesc modul în care românii percep viața, consumul și relațiile sociale. Adina Vlad, care a condus cercetarea, observă că oamenii și-au ajustat prioritățile: „Oamenii cumva au început să se concentreze pe ale lor și să nu mai aștepte de la alții. Și-au dat seama că liniștea depinde de ei.” Ea a vorbit despre acest studiu, înainte de publicarea rezultatelor acestuia, în cadrul unui eveniment BCR organizat recent. Noua filosofie de viață a românilor poate părea, la prima vedere, o retragere din viața socială, dar este mai degrabă o asumare a unei independențe mai mari, mod de gândire care reflectă o încercare de a aduce stabilitate într-un context general haotic, marcat de evenimente globale imprevizibile. Românii nu mai așteaptă ca mediul extern să se schimbe, ci caută să-și creeze propria stabilitate. 

Studiul Hunters arată că românii se află într-o poziție unică, oscilând între o cultură colectivistă și o tendință spre individualism. Pe de o parte, valorile tradiționale românești sunt încă puternice, dar pe de altă parte, tinerii din generațiile recente adoptă o mentalitate mai autonomă. „România tot timpul a avut acest spirit de explorator, de colectiv deschis, latin. Ne place sau nu să credem, avem această deschidere și această dorință de autoexprimare și conexiune.” Adina Vlad explică această tranziție astfel: „România a fost mult timp în zona incertitudinii, dar acum începem să ne asumăm mai clar identitatea. Începem să fim mai împăcați cu ceea ce suntem și să ne construim viața după propriile reguli”. Un alt aspect interesant remarcat în studiul Hunters este modul în care românii percep succesul și recunoașterea socială. Pe de o parte, dorința de apreciere și statut rămâne puternică: „Mulți spun că, atunci când vin în România, văd o societate care are nevoie de validare și putere. Românii încearcă să își exprime valoarea și dorința de a fi apreciați pentru ceea ce sunt”.  Pe de altă parte, românii devin mai conștienți de propriile nevoi și mai puțin influențați de presiunile externe: „În ultimii ani, România a început să fie mai puțin preocupată de ce cred ceilalți și mai concentrată pe ceea ce își dorește cu adevărat”.  Această schimbare sugerează o evoluție a mentalității colective, în care accentul nu mai este pus doar pe confirmarea socială, ci pe autenticitate și echilibru personal.

Trezirea socială între frustrare și speranță

Analiza Adinei Vlad arată că România se află într-o fază de tranziție, în care vechile modele culturale sunt provocate de noi aspirații. La final de 2024, românii păreau mai determinați să-și ia viața în propriile mâini, mai puțin dependenți de validarea externă și mai orientați spre găsirea unui echilibru între stabilitate și schimbare. Dacă aceste tendințe vor continua, România ar putea trece de la o societate caracterizată de incertitudine și căutare a validării externe la una în care oamenii își asumă mai clar identitatea și își construiesc un viitor mai sigur și mai autentic. Studiul analizat de Adina Vlad dezvăluie dinamici sociale complexe, în care optimismul și frustrarea coexistă într-un echilibru precar. Unul dintre aspectele-cheie evidențiate în discursul ei este că, spre deosebire de anii precedenți, românii devin tot mai conștienți de nevoia de schimbare și de propriul lor rol în societate. Această trezire, însă, nu este doar o iluminare personală, ci este puternic influențată de factori externi, cum ar fi acce­sul la informație și experiențele colective. „Oamenii citesc și au văzut foarte multe povești despre cum să îți îndepli­nești dorințele și despre cum să evoluezi. Și trezirea aceasta se întâmplă la toate nivelurile societății.” România nu mai este doar o societate resemnată, ci una care începe să-și revendice locul pe harta globală: „O mare parte dintre cei care duc România mai departe, cei care cred că România merită să fie mai vizibilă în lume provin din zona conservatoare.” 

Adina Vlad, managing partner, Unlock Research: Oamenii citesc și au văzut foarte multe povești despre cum să îți îndeplinești dorințele și despre cum să evoluezi. Și trezirea aceasta se întâmplă la toate nivelurile societății.

Această schimbare este însă dublată de un sentiment de frustrare. Oamenii care au fost răbdători ani de zile, care au sperat și au investit în viitor încep să își piardă această răbdare. „Încărcătura cu care vine România veche, România conservatoare, este alimentată nu de control, ci de furie și frustrare.” Această furie latentă are potențialul de a se transforma într-o explozie socială, într-un moment în care românii simt că s-a depășit limita. Un aspect fascinant al identității colective a românilor este această capacitate de a menține o atmosferă de voie bună și optimism, dar și de a exploda atunci când simt că au fost ignorați prea mult timp. „România este o cultură în care toată lumea stă la mici și bere, ne simțim bine, avem mașini bune, călătorim și copiii râd. Este o cultură care, la suprafață, pare relaxată, dar când se enervează, se enervează rău.” Această dualitate este ceea ce definește comportamentul colectiv al românilor: sunt răbdători, tolerează multe, dar când ating punctul critic, reacția este puternică și incontrolabilă. „Un om care își dorește foarte mult să fie bine, să fie bine, să fie bine, este un om care rezistă. Dar în momentul în care i se adună prea multe nedreptăți, colapsul este foarte puternic.” Acest tip de reacție nu este doar emoțională, ci și reflectă un ciclu social – perioade lungi de acumulare de nemulțumire, urmate de reacții radicale.

Unitate de viziune, dar soluții diferite

Un alt aspect esențial al studiului este că, în ciuda tuturor diviziunilor politice și sociale, românii au, în realitate, aceleași obiective pentru viitorul țării. „Probabil credem acum că România este scindată, că unii vor Rusia și alții vor Europa. Nu, nu vrea nimeni Rusia. Toată lumea vrea Europa. Doar că soluțiile pe care le găsesc sunt diferite.” Această afirmație demontează mitul unei țări divizate între Est și Vest. Nu există o dorință reală de a îndepărta România de valorile europene, ci doar diferențe de opinie în ceea ce privește calea de urmat. Problema nu este direcția, ci lipsa unui lider sau a unui discurs care să unifice toate aceste perspective diferite. În lipsa unei viziuni coerente, oamenii își creează propriile soluții și își aleg liderii pe baza empatiei și modului în care se simt reprezentați. „Unii vorbesc pe limba oamenilor, alții nu. Unii vorbesc cu empatie și căldură, iar alții nu reușesc să se conecteze.” Un paradox interesant al acestui studiu este faptul că, deși încrederea în instituții (cum ar fi biserica sau partidele politice) este în scădere, încrederea în România ca țară este în creștere. „Încrederea în România crește constant de câțiva ani. Numărul celor care au încredere în România pe termen lung este mai mare decât numărul celor care nu au încredere.” Aceasta sugerează că oamenii nu au renunțat la speranța că România poate avea un viitor mai bun, dar sunt dezamăgiți de actualele structuri care ar trebui să conducă această schimbare. „Biserica este singura care pierde. Este un procent. Dar biserica nu a întreprins nimic pentru a opri această pierdere.” România anului 2025 se află într-un moment de cotitură. Pe de o parte, există o trezire colectivă și o dorință reală de progres, pe de altă parte, această trezire este alimentată de frustrare și o nerăbdare crescândă. Dacă această energie socială va fi canalizată în mod constructiv, România ar putea intra într-o nouă etapă de dezvoltare. Însă, dacă lipsa de răbdare se transformă în furie necontrolată, atunci societatea riscă să se confrunte cu conflicte și diviziuni mai mari. Unul dintre cele mai interesante insighturi ale studiului este frustrarea românilor față de lipsa unui lider care să le vorbească pe limba lor. În ciuda încrederii crescute în România, există o lipsă acută de reprezentare. „De ani de zile spunem că nu are cine să vorbească cu românii. Dar, mai important, nu am înțeles cum trebuie să le vorbească.” Cei care au reușit să se conecteze cu oamenii sunt, surprinzător, băncile și brandurile comerciale, care au investit masiv în educație financiară și au oferit soluții concrete pentru viitor.“

Băncile au fost primele care au înțeles că trebuie să educe oamenii, să le vorbească despre economie, reguli și investiții.” În schimb, clasa politică și instituțiile statului nu reușesc să construiască același nivel de încredere, ceea ce explică frustrarea tot mai mare a cetățenilor.   

Ce este studiul Hunters Report?

Unlock Market Research este o agenție de cercetare care explorează tendințele de consum, comportamentele și aspirațiile românilor. Studiul este realizat anual, iar datele colectate sunt utilizate pentru a înțelege cum evoluează societatea și ce factori influențează mentalitatea colectivă. Hunters Report este unul dintre cele mai cunoscute rapoarte ale Unlock, oferind o hartă a schimbărilor din societate, incluzând:

1. Comportamentul de consum;

2. Schimbările culturale și sociale;

3. Impactul evenimentelor economice și geopolitice asupra românilor;

4. Așteptările și valorile emergente în societate.

De la spiritualitate la justiție: ce îi oferă românului încredere?

Încrederea nu este doar un sentiment vag, ci este legată de anumite piloni esențiali ai societății. Studiul Hunters 2025 arată că există două categorii de factori care influențează percepția românilor:

Π1.

„Boosteri interni” – Elemente care țin de bunăstarea personală, precum sănătatea, socializarea și timpul petrecut în natură.

„În momentul în care suntem sănătoși, socializăm și petrecem timp în natură, crește și încrederea în noi și în viitor.”

 2.

Factorii sociali și instituționali – În mod surprinzător, încrederea în biserică scade, dar încrederea în conceptul de spiritualitate rămâne puternică.

„Oamenii au încredere în Dumnezeu, în univers, în energii, dar nu în Biserică.”