Românii „fug" la tratament peste granițe chiar și în pandemie. Ce condiții le oferă clinicile străine

„Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de ușor situația. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, și cred că acum ne-am obișnuit cu toții cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK își are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorități, s-au obișnuit să păstreze distanțarea socială, să poarte măști și au înțeles că este necesar să renunțe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

De aceea, deși în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicția formării unui grup mai mare de trei persoane, și chiar și acelea din aceeași familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reușit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populație de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu și cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

În ceea ce privește compania pe care o conduce, deși admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investițiilor necesare luării măsurilor de siguranță, cât și în ceea ce privește numărul de pacienți, Walter Ebm spune că au reușit să se adapteze rapid și speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienți și de medici și a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist și sper că lucrurile vor intra pe un făgaș normal până la sfârșitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienți, dintre care circa 30% pacienți străini, majoritatea venind pentru tratarea afecțiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind și cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienților străini, în jur de 40% au fost români, urmați de ruși și ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienților a fost ușor mai redus.

Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuși „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care granițele au fost închise, executivul spune că terapiile și tratamentele au funcționat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puțini în martie și aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

În ceea ce privește cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanții businessului estimau o creștere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulțumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni și o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne așteptăm la o creștere de circa 4-5%.” 

Din rândul măsurilor luate pentru siguranța echipei și a pacienților clinicii, executivul menționează testarea repetată a celor 400 de angajați, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar și a pacienților, care sunt nevoiți să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca și cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test și, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienților au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceștia au fost depistați pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiți să își dezinfecteze mâinile și le sunt oferite măști. În ceea ce-i privește pe aceștia, numărul a fost restricționat la un vizitator/pacient, și asta doar „în cazuri excepționale sau în situații medicale speciale”. Până acum, reprezentanții clinicii au investit 500.000 de euro în măști, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenție COVID și măsuri luate pentru siguranța angajaților și a pacienților. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curățenie și dezinfecție, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficiență de 99.99% în distrugerea virusurilor și bacteriilor din aer și de pe suprafețe și a presupus o investiție de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanților WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecție, certificat la nivel european și validat de teste clinice efectuate la nivel internațional”.

Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenții patogeni din spațiile închise în câteva secunde și este proiectat să funcționeze autonom, putând fi și operat cu ușurință de către personalul responsabil cu curățenia și dezinfecția, prin intermediul unei aplicații mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acționeze și se deplasează singur în saloane/sălile de operație de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută față de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanții companiei.

În paralel cu investițiile destinate măsurilor de siguranță contra coronavirusului, au existat o serie de investiții și în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas și de prostată, dar și afecțiunilor vasculare și ortopedice, maligne și benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiții de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât și amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

Deși nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienții aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă țară”, reprezentanții WPK au deschis totuși două reprezentanțe în România, una în Capitală și una în Timișoara, fiecare cu câte un angajat.