Românica, și pe tine te iubim!

Noi/voi avem/aveți o părere destul de proastă despre conaționalii noștri: analfabeți funcționali, needucați financiar, țărani, maneliști, bombardieri, neam de hoți, corupți, leneși etc. Când vorbești cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceștia au o altă părere: românii nu diferă față de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proști decât alții, nu suntem mai mult sau mai puțin leneși, mai mult sau mai puțin corupți.

Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români își pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generație, în schimb, dacă aceeași generație, dacă aceiași tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioși decât conaționalii lor. Cu toții vorbim despre școală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învață așa cum învățam noi, iar în aceste condiții, rezultatul nu poate fi altul decât prost. În schimb, școlile externe de-abia așteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenții români sunt poate mai isteți decât alții, nu sunt mai prejos în privința inteligenței etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expații nu știu cum să-și prelungească mai mult șederea în România sau cum să-și găsească alte posturi ca să rămână în țară. Bineînțeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro și altceva când un expat câștigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la acești bani și eu aș rămâne în România. Foarte mulți intelectuali vor neapărat să scoată în evidență că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alții. Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde școala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienții lor români că nu au educație financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci știind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit. Creditele în franci elvețieni au fost vândute celor needucați financiar de către cei mai educați financiar. Și cel mai ironic este că primii clienți ai creditelor în franci elvețieni au fost chiar directori și oameni din bănci. Cu toții considerau că dobânda este prea mică și că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elvețian, primii care așteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiții, inclusiv pentru copii, dar ce economii poți să faci când dobânda este de 4%, iar inflația este de 16%. În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toți analiștii economici, toți economiștii, toți bancherii au criticat ani de zile  faptul că economia României  se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coșurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta și-n stânga. Când consumul creștea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenți cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaționale, România este o țară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa și nimeni nu se plânge de acest lucru. Numai noi ne plângem, numai economiștii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din București, cei mai buni clienți ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”.  Străinii nu prea se înghesuie să lase bacșiș, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca și chelnerii să se simtă fericiți, așa cum se simt și ei.

Când au aflat că România este o țară de videochatiste, mulți români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatiști, pentru că sunt și băieți, sunt buni consumatori în România, poate își țin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacșiș la un restaurant, ca și chelnerii să aibă mai mulți bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemți, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie. Dar nu cred că suntem mai prejos decât alții. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creștere economică din Europa. Această creștere nu a venit pentru că am fi leneși, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebați, creșterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susținută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar și de maneliști, de videochat, de piața neagră și gri.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)