România pe ultimele locuri în clasamentul UE atunci când vine vorba consumul de legume și fructe, activitate fizică și obiceiul ridicat al tinerilor de a fuma. Ioana, 21 de ani: „Nu prea am timp întotdeauna să îmi gătesc sănătos, ajung târziu acasă după facultate și mai și lucrez”

România stă mai rău decât majoritatea țărilor din UE la mulți factori de risc care afectează sănătatea oamenilor. Când vine vorba de mișcare, mâncare, alcool sau fumat, suntem constant sub media UE. Iar asta nu e o problemă care afectează doar unele categorii de vârstă, ci inclusiv generația Z.

Într-un raport realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în colaborare cu Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate și Comisia Europeană, pe populația din România, dar și a altor țări europene, datele ne arată niveluri îngrijorătoare ale fumatului în rândul adolescenților, un consum scăzut de fructe și legume, dar și rate ridicate de supraponderalitate și sedentarism, comparativ cu celelalte țări ale UE.

Același studiu menționează că doar 15% dintre tineri fac sport cel puțin o oră pe zi, într-o proporție similară cu media UE, dar nu toți tinerii îndeplinesc recomandările OMS de a practica activitate fizică în fiecare zi. În anul 2022, 12% dintre persoanele adulte cu un nivel scăzut de educație aveau o probabilitate de două ori mai mare de a fi obezi față de 6% dintre persoanele cu studii superioare.

Totodată, în România în 2024, potrivit Ministerului Sănătății, au fost introduse măsuri care interzic comercializarea alimentelor cu conținut mare de zaharuri  (peste 15 grame zaharuri la 100 grame de produs) și a băuturilor răcoritoare în școli și în apropierea acestora, pentru a încuraja o alimentație mai sănătoasă în rândul tinerilor.

„Față de părinții mei am mult mai mare grijă la ce mănânc, dar uneori tot nu e suficient. Nu prea am timp întotdeauna să îmi gătesc sănătos, ajung târziu acasă după facultate și mai și lucrez. Uit adesea să mănânc fructe, în general în drum spre muncă dacă apuc îmi iau un fruct cu mine în geantă. În weekend totuși mai reușesc să îmi fac suc de mere acasă sau să le mănânc cu iaurt grecesc” spune Ioana, tânără în vârstă de 23 de ani.

Activitatea fizică este în unele situații neglijată de tineri mai mult din cauza costurilor, dar și a lipsei de timp, tinerii având un program încărcat la facultate sau la muncă.

„Pentru mine sportul e destul de important, deși mi se pare că prețurile sunt destul de ridicate fiind student. Un abonament lunar e în jur de 200 lei sau chiar mai mult. Pe mine personal, mă deconectează și mă ajută să mă relaxez. Unii colegi care și lucrează îmi povestesc că nu au fizic timp să meargă seara după o zi plină la sală. La facultate oricum sportul nu se ia în serios, iar la unele facultăți nici nu există în program din ce am auzit”, povestește Mircea, tânăr în vârstă de 21 de ani.

Pentru Ioana, mersul la sală e nelipsit din program, dar compensează alte vicii de ale sale și anume mâncatul alimentelor cu un conținut bogat în zahăr.

„Merg la sală de vreo patru ori pe săptămână și stau cam o oră. Totuși, am și un obicei destul de nesănătos, îmi e greu să nu mănânc ceva dulce pe zi, asta însemnând chiar și o bomboană. E un obicei cu care mă confrunt de când sunt mică pentru că de multe ori în pauze la școală mâncam chestii dulci cu prietenii mei de la școală, pentru că aveam un magazin foarte aproape de curtea școlii, și a devenit în timp un obicei nesănătos. Magazinele erau poziționate foarte strategic pe lângă școală”, spune Maria, tânără în vârstă de 20 de ani.

Schimbarea nu ține doar de alegeri individuale ale fiecăruia, ci și de soluțiile din sectorul educației și acces real la opțiuni sănătoase pentru tineri. Generației Z își dorește alternative mai echilibrate și să fie susținuți de sistem.