România, țara tuturor bacteriilor. Cum ajuns să avem bebeluși internați în spitale din cauza unor infecții

Un copil de aproape un an a murit și alți nouă, cei mai mulți din județul Argeș, sunt internați la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecție digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internați, cu vârste între șapte luni și doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecțiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuși dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicațiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Pitești în 3 februarie cu o stare generală gravă.

Medicii au stabilit că bebelușii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe și legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeș. O astfel de afecțiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficiență renală și trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

Joi, Ministerul Sănătății a anunțat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportați din Argeș analizele au confirmat infecția cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancționarea managerului și a asistentei șefe a clinicii din Pitești pentru nerespectarea condițiilor de spitalizare. Direcția de Sănătate Publică Argeș a anunțat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 și până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

“E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

Totodată, conducerea spitalului a anunțat că bebelușii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduși la București nici nu au fost internați la Pitești”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să știți că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi și la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, șeful Secției de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.

În alt județ, aproape 27.000 de oameni trebuie să își cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autoritățile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmbovița care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut și gătit și stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din județ. Consiliul Județean și Prefectura spun că singura soluție este construirea unei noi aducțiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni și ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmbovița ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentrației mari de clor pe care o conține. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

Un alt scandal care a ținut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulți doctori, atât din România cât și din străinătate, au afirmat că mulți dintre pacienți ar fi avut șanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectați cu bacterii din spitalele în care erau tratați.

Klebsiella pneumoniae și acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos și sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecțiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienți răniți în Colectiv ce au fost transferați la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienții (din Colectiv n.noastră) au sosit și în zilele care au urmat este acela că aceștia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

Irina Codiță, șefa Departamentului de Microbiologie și Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienții sunt tratați intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutațiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nișe ecologice”.

“Sunt două cauze mari care conduc la persistența bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate rațional. Există niște reguli de administrare și din punct de vedere al tipului de antibiotic, și al duratei, și al dozelor.

România, din păcate, se află printre țările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile și în terapia infecțiilor umane.

A doua cauză majoră este lipsa de eficiență cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilitățile de schimb genetic între bacterii. Asta ține de condițiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecțiilor”, a declarat Codiță pentru PressOne în luna decembrie.

Un studiu-pilot făcut în secția de terapie intensivă din Spitalul Județean Buzău arată care sunt cele mai frecvente și grave infecții ce pot fi luate din unități medicale. Puținele date despre infecțiile spitalicești furnizate de unitățile medicale de la noi arată ca infecțiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operați, și stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.