România și boomul centrelor de date: capacitatea se dublează, dar ritmul rămâne problema

♦ Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric Romania: Data centerele nu înseamnă doar ChatGPT sau social media. Ele înseamnă industrie de apărare, infrastructură industrii critice, putere de calcul, management pentru multe industrii ♦ Lucian Mățăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy: Un lucru în care noi credem foarte tare sunt centrele de monitorizare. Centre de monitorizare în care, chiar dacă avem componentă de securitate fizică, avem și componentă de cybersecurity și componentă de operațiuni.

Centrele de date devin rapid una dintre cele mai critice infrastructuri ale economiei moderne, depășind cu mult rolul asociat consumului de conținut digital sau aplicațiilor de tip AI. De la industrie și apărare până la managementul infrastructurilor energetice, tot mai multe sisteme esențiale depind de capacitatea de procesare și stocare a datelor.

„Data centerele nu înseamnă doar chatGPT sau social media. Ele inseamnă industrie de apărare, infrastructura, industrii critice, putere de calcul, management, pentru multe industrii. Managementul infrastructurilor critice, care e făcut acum în cloud, e suportat de centre de date. S-au făcut extrem de multe progrese în ultimii 5 ani”, a spus Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric România, în cadrul ZF Power Summit 2026.

Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric România

Data centerele nu înseamnă doar ChatGPT sau social media. Ele înseamnă industrie de apărare, infrastructură, industrii critice, putere de calcul, management, pentru multe industrii. Managementul infrastructurilor critice, care e făcut acum în cloud, e suportat de centre de date. S-au făcut extrem de multe progrese în ultimii 5 ani

„În România, vom asista la o dublare lejeră a capacității în data centere, de la câteva sute de MB. Avem și o slăbiciune și o oportunitate. Suntem competitivi la prețul per MW, dar avem o slăbiciune la viteza de implementare. Energia, mixul energetic nu ne avantajează acum din perspectiva prețului.

În acest context, România are un avantaj competitiv legat de costuri și un potențial clar de creștere, cu o capacitate care ar putea să se dubleze în următorii ani. Totuși, acest potențial este temperat de o serie de vulnerabilități – de la lipsa predictibilității și viteza redusă de implementare a proiectelor până la provocările legate de mixul energetic și securitatea infrastructurilor. Într-o piață în care investițiile se planifică pe termen lung, iar deciziile depind de stabilitate și încredere, diferența nu mai este făcută doar de resurse, ci de capacitatea de a livra rapid, sigur și coerent.

„În România, vom asista la o dublare lejeră a capacității în data centere. Avem și o slăbiciune și o oportunitate. Suntem competitivi la prețul per megawatt, dar avem o slăbiciune la viteza de implementare. Energia, mixul energetic nu ne avantajează acum din perspectiva prețului. Mixul evoluează acum prin investițiile care merg spre zona nucleară, o tendință pe care o vedem în Europa. Este vital pentru centrele de date. Microsoft spune că consumă în data center 100% energie regenerabilă”, a mai adăugat Lucian Enaru.

În ceea ce privește tehnologia, Lucian Enaru susține că aceasta este disponibilă în România, doar că data centerele se planifică cu ani înainte.

„Tehnologia este disponibilă în România. Dar nimeni nu stă după noi să facem investiția. Data centerele se planifică cu ani înainte. Producțiile se planifică cu mulți ani înainte. Trebuie să fim predictibili, să spunem cât vrem să construim pe an, cine sunt jucătorii. Altfel vom vedea iar proiecte care vor dura 2-3 ani, în loc de un an. Suntem implicați în majoritatea centrelor de date din energie. Implementarea unui proiect poate dura și un an de zile. Nimeni nu se apucă de un centru de date până nu are de la producătorului chipurilor predictibilitate, măcar un precontract”, a mai explicat Lucian Enaru.

Totuși, capacitatea centrelor de date din țară este așteptată să se dubleze în următorii ani, dar succesul proiectelor depinde nu doar de prețul competitiv al energiei, ci și de predictibilitate și viteza de implementare. În paralel, securitatea centrelor devine un element strategic, care, dacă este gestionat inteligent de la început, poate preveni costuri uriașe și poate asigura operarea eficientă pe termen lung a infrastructurii critice, de la energie la industrie și servicii digitale.

„Pe de o parte, suntem consumatori de energie, pe de altă parte, ne asigurăm că centrele de date, site-urile de energie regenerabilă sunt securizate. Securitatea reprezintă doar 1,5% din cheltuielile dintr-un site, foarte puțin. Dacă ne gândim însă cât reprezintă securitatea în stadiul de operare a sistemului, probabil că vorbim de procente mult mai mari. Și ce vrem noi să facem și care este mandatul nostru este să schimbăm felul în care ne uităm la securitatea sistemelor de energie regenerabilă. Pentru că felul în care se întâmplă acum noi considerăm că nu este optim pentru a fi operat pe termen lung”, a spus Lucian Mățăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy, în cadrul ZF Power Summit 2026.

El a mai explicat că un exemplu foarte la îndemână este cel din sistemul bancar. La finalul anului 2000, în România, numărul de bănci creștea vertiginos, apăreau unități bancare la parterul fiecărui bloc, ulterior companiile mari au început să facă achiziții, ceea ce a dus la perioada crizei cu potpuriu de sisteme, cu o rețea de 7.000 de locații și 15.000 până la 20.000 de agenți de pază.

Lucian Mățăoanu, CEO Hyperfy & Security4Energy

Dacă ne gândim însă cât reprezintă securitatea în stadiul de operare a sistemului, probabil că vorbim de procente mult mai mari. Și ce vrem noi să facem și care este mandatul nostru este să schimbăm felul în care ne uităm la securitatea sistemelor de energie regenerabilă”

Centrele de monitorizare în care, chiar dacă am componentă de securitate fizică, am componentă de cyber sau componentă de operațiuni, am tot ce înseamnă evenimente în același loc și se întâmplă aceea minune, tehnic se numește data fusion, dar mai pe românește înseamnă că putem să corelăm evenimentele între ele

„Era o situație total nesustenabilă. Translatând în bani din ziua de astăzi, dacă băncile nu ar făcut o schimbare, probabil că ar fi plătit anual undeva la 250 de mili­oane de euro doar pentru agenți de pază. Cam ăsta este semnalul de alarmă pe care îl atragem și noi pentru tot ce se întâmplă în energie regenerabilă. Trebuie să facem pașii corecți acum, să venim cu sisteme de securitate foarte contextualizate.  Nu există un one size fits all.  Semnalul de alarmă pe care noi îl tragem când vine vorba de sisteme de securitate este că ele trebuie gândite pe un termen mult mai lung”, a mai adăugat Lucian Mățăoanu.

Dacă este gândit corect, dacă el este ulterior, are abilitatea de a fi conectat în centre de monitorizare, atunci costurile de operare care vor urma vor fi mult reduse,a  completat Lucian Mățăoanu.

„Știți ce se întâmplă cu un sistem care este prost gestionat? Înseamnă un ecran roșu într-un centru de monitorizare în care nimeni nu mai poate să mai facă nimic. Trebuie să luăm deciziile corecte acum, legat de ce înseamnă un sistem de securitate bine gândit, mă refer la tot ce înseamnă doar perimetrul exterior, mă refer la alte construcții adiacente. Fermele de regenerabile sunt  la fel de expuse cibernetic cum este orice zonă. În securitatea fizică noi vorbim despre layere de securitate.  Noi venim pe de-o parte cu această nivel de securitate fizică, care este primul dintre ele.”

Tendința este, și timpul va demonstra, că elementele de securizare din punct de vedere fizic și cyber trebuie gândite cumva împreună, susține Lucian Mățăoanu.

„De asta, un lucru în care noi credem foarte tare sunt centrele de monitorizare. Centrele de monitorizare în care, chiar dacă am componentă de securitate fizică, am componentă de cyber sau componentă de operațiuni, am tot ce înseamnă evenimente în același loc și se întâmplă aceea minune, tehnic se numește data fusion, dar mai pe românește înseamnă că putem să corelăm evenimentele între ele. Și atunci valoarea adăugată este mult mai mare.”

Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

Vor exista mișcări importante în Europa în anii aceștia, implicit și în România. Michael Dell declara în 2024 că va fi nevoie de până la o sută de ori mai multe centre de date decât în prezent, afirmație considerată nebunească, dar care pare să se confirme

Putem face o paralelă cu valul de energie regenerabilă înainte să fie val la fel privim și centrele de date: în prezent, discuțiile sunt numeroase, există multă activitate și intenții, banii sunt disponibili

Din perspectiva lui Mihai Manole, managing partner, Tema Energy, a spus că deși piața din România este încă nesemnificativă față e Europa, piața centrelor de date din România se află într-un moment intens de dezvoltare.

„În context local, s-au înregistrat numeroase investiții, studii de fezabilitate și pregătiri de centre de date, astfel că toate etapele sunt în desfășurare acum în România. Putem face o paralelă cu valul de energie regenerabilă înainte să fie val la fel privim și centrele de date: în prezent, discuțiile sunt numeroase, există multă activitate și intenții, banii sunt disponibili. Piața din România este încă nesemnificativă față de Europa, dar există optimism că decalajul va fi redus, deoarece se observă pași concreți și centre de date AI în diverse stadii. Sunt disponibile numeroase fonduri europene, iar UE poate sprijini hyper-scaleri europeni care să nu depindă de finanțarea sau nevoia de date din SUA”, spune Mihai Manole.

Mihai Manole susține că în prezent, în România sunt aproximativ 100 MW instalați în centre de date private și o putere similară în centre de date publice ale ministerelor și agențiilor guvernamentale centrale și locale.

„Tema Energy se află în diverse etape de proiectare, studii de fezabilitate, consultanță, dar și de construcție propriu-zisă. Avem 3–4 MW în construcție în acest moment. Marja de cost indică faptul că în România 1 MW de infrastructură de centre de date, fără IT, costă aproximativ 6–8 mil. euro. În Europa de Vest, același cost ajunge la 8–10 mil. euro pentru aceeași calitate și standarde de infrastructură”, a mai adăugat Mihai Manole.

Conform unui studiu McKinsey, până în 2030 se vor investi 6-7 trilioane de dolari în noi centre de date.

„Vor exista mișcări importante în Europa în anii aceștia, implicit și în România. Michael Dell declara în 2024 că va fi nevoie de până la o sută de ori mai multe centre de date decât în prezent, afirmație considerată nebunească, dar care pare să se confirme”, susține Mihai Manole.

Anul trecut, la Data Center Forum, Wes Cummins, fondator și CEO al Applied Digital, unul dintre marii dezvoltatori de centre de date AI din Statele Unite, care construiește aproximativ 1 GW de putere IT, a afirmat că România nu este o piață condamnată să nu crească, ci dimpotrivă, a mai spus Mihai Manole.