România riscă să piardă fonduri europene în valoare de 7,8 mld. euro din PNRR. Ministrul investițiilor și proiectelor europene: pe cei 28,5 mld. euro alocați prin PNRR s-a construit un mare balon de săpun

♦ „Discutăm aici de școli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuințe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii și mijlocii și dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ.“

România ar putea pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avertizează noul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru. Proiecte precum construirea de școli și spitale, dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, sprijinirea IMM-urilor și a sectorului social – sunt în pericol de a fi abandonate sau amânate din cauza întârzierilor în implementare.

Prin PNRR, România are la dispoziție 28,5 mld. euro în fonduri europene, dintre care 7,5 miliarde euro au fost cheltuite, iar 1,9 miliarde euro sunt încasate, dar neutilizate. Pîslaru susține că România a pierdut deja 10,7 milioane euro din cererea de plată 2 (CP2) și avem deja o suspendare de 860 milioane euro din cererea de plată 3 (CP3). În plus, România riscă să piardă alte 7,8 miliarde euro bani europeni din componenta de împrumut. 

„Suma de proiecte de investiții care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de școli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuințe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii și mijlocii și dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ“, a spus Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul subliniază că cererea de plată cu numărul trei din PNRR a fost acceptată doar parțial, iar Comisia Europeană a suspendat deja o tranșă de 860 milioane euro aferente a șase jaloane din program.

„Sunt lucruri pe care poate lumea le știa. Ce trebuie să înțelegem este că dacă s-a discutat despre întârzierea de reforme în spațiul public, acesta a fost doar vârful de iceberg. În această primăvară și vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe din ce în ce mai serios cum vrem să implementăm investițiile din PNRR în condițiile în care progresul fizic pe o bună parte dintre aceste investiții este zero sau foarte scăzut. Cu alte cuvinte, dacă noi trebuie să finalizăm investițiile până la 31 august 2026, cum poți să faci asta dacă nu ai construcția aceasta nici măcar demarată.“

Dragoș Pîslaru acuză că deciziile întârziate, lipsa de reforme și populismul politic din ultimii ani au compromis calendarul PNRR.

„Primul lucru pe care trebuie să-l subliniem este că am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea țării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorități, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deși erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului. Am ajuns aici pentru că a existat o lipsă de asumare a acestei modernizări pe care o avem în Planul Național de Redresare și Reziliență. Aici nu este vorba de mofturi ale Comisiei Europene. Aici este vorba despre faptul că aveam un plan și acele lucruri nu s-au făcut la timp sau au fost amânate.“

Mai mult, el critică modul în care proiectele au fost incluse în PNRR, menționând că, în dorința de a acoperi cât mai multe domenii, proiectele majore au fost fracționate.

„Pe cei 28,5 miliarde de euro alocați pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracționat proiecte majore, autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic că se finanțează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR și jumătate dintre fonduri naționale, ca să încapă și A8-ul și alte lucruri. Făcând acest lucru fracționat, ai niște angajamente bugetare pe bani naționali, pe care România îi are și nu îi are în această perioadă, cu deficit bugetar 9,3%“, a detaliat Pîslaru.

De asemenea, ministrul susține că până la mijlocul săptămânii viitoare va fi publică o situație foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR.

„Asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde de euro , dar și de diferența care a fost asumată prin contracte de finanțare până la cei 47,4 miliarde de euro. Dintre ele, cele care sunt doar pe hârtie trebuie scoase.“

În infrastructura feroviară, dintre cei 2.741 de kilometri de cale ferată prevăzuți pentru modernizare sau construcție, 854 km – în valoare de 1,4 miliarde euro – sunt în pericol.

„Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm și de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în același timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp“, a mai spus Pîslaru.