România pierde aproape 100.000 de locuitori pe an, adică populația echivalentă unui oraș de mărimea Buzăului. Prof. Vasile Ghețău: „Este enorm pentru o asemenea populație”. Care sunt scenariile unde ne vom putea regăsi peste două decenii

România continuă să piardă populație într-un ritm alarmant, cu aproape 100.000 de persoane anual doar prin scădere naturală – echivalentul unui milion de oameni la fiecare zece ani. Cifrele recente confirmă direcția descendentă, dar aduc în prim-plan o necunoscută cu potențial de influență majoră: migrația externă.

Potrivit prof. univ. dr. Vasile Ghețău, demograf și profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București, România se află într-un punct critic. „Tendința actuală de scădere a populației rezidente se va afla în viitor sub două influențe – una bine cunoscută și stabilă, și cealaltă greu previzibilă”, spune el.

Scăderea naturală este o tendință „fermă”, care nu dă semne de redresare. Datele provizorii pe 2024 indică o pierdere de aproape 97.000 de persoane. „Nu se poate întrevedea o redresare a natalității și nici un recul al mortalității generale, fenomene cu determinări foarte complexe și rigide”, explică profesorul. În lipsa unor măsuri consistente, România riscă să piardă un milion de locuitori în următorul deceniu, într-un context în care populația abia mai depășește 19 milioane de persoane.

Pe de altă parte, migrația externă rămâne un factor instabil, dar crucial. Dacă între 1990 și 2022, migrația netă negativă a fost responsabilă pentru două treimi din scăderea populației, în 2023 s-a înregistrat o migrație netă pozitivă. „A fost un progres numeric (modest), dar surprinzător”, spune Ghețău. Fenomenul a fost susținut de revenirea unor români din diaspora, dar și de imigrația din Ucraina, Republica Moldova și Asia, alimentată de cererea mare de forță de muncă.

Viitorul rămâne incert. „Nu știm evoluțiile migrației în anul 2024, iar cele din 2025 și anii următori nu pot fi conturate după surprinzătoarea criză politică instalată în noiembrie 2024, aflată în plină desfășurare”, avertizează Ghețău.

De ce nu mai fac românii copii?

„Reducerea natalității s-a făcut prin multe, multe milioane de decizii ale tinerelor cupluri, ale femeilor, de a nu avea copil ori de a avea doar unul”, afirmă profesorul. Factorii care stau în spatele acestor decizii sunt greu de decelat în totalitate: lipsa sprijinului statului, accesul dificil la servicii de sănătate, locuire și educație, dar și alegeri personale legate de carieră și confort.

„Președintele, parlamentul, guvernele, chemate să gestioneze problemele marii gospodării care este țara, nu s-au aplecat cu responsabilitate, competență și viziune prospectivă asupra stării și viitorului celei mai importante bogății a țării. S-au ocupat de alte bogății”, afirmă Ghețău, criticând lipsa de viziune politică în fața unei crize demografice sistemice.

„Veți dormi așa cum vă așterneți”

Criza va avea consecințe directe în economie, educație, sănătate și sistemul de pensii. „O înțeleaptă vorbă spune că vei dormi așa cum îți așterni. Am dormit, dormim și vom dormi așa cum ne-am așternut”, concluzionează profesorul.

Trei scenarii pentru viitorul demografic al României

Scenariul pesimist („Țara care se golește”) prevede o pierdere de peste 2 milioane de locuitori până în 2040, o creștere a ponderii vârstnicilor și o contracție severă a populației active economic. Localitățile rurale, mai ales din sud și est, sunt cele mai expuse, iar multe sate și orașe mici riscă să dispară.

Scenariul realist („Adaptare dureroasă”) presupune o stabilizare la 19 milioane de locuitori, dar doar în condiții de creștere economică accelerată și reforme profunde. Natalitatea ar putea cunoaște o redresare moderată prin măsuri generoase, precum locuințe accesibile, servicii educaționale și sprijin pentru mame.

Scenariul optimist („Redresarea inteligentă”) propune revenirea la 20 de milioane de locuitori prin politici de repatriere și susținere a natalității, însă profesorul atrage atenția că acest obiectiv este greu de atins. Singura șansă reală ar fi transformarea României într-un pol economic care să atragă diaspora.

„Măsurile de austeritate de la sfârșitul lui 2024, dar și cele care se prefigurează după alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. Nu constituie și nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate și nici pentru migrația externă.” – Vasile Ghețău