Romania, pamant american

Presedintele Basescu a subliniat apasat ca deschiderea teritoriului Romaniei pentru bazele americane n-are a face cu vreo actiune a NATO, ci tine strict de relatiile politice si militare bilaterale dintre Romania si SUA. Precizarea vrea sa atraga atentia, cu orgoliu, ca asezarea politicii externe romanesti pe axa Bucuresti-Londra-Washington are succes, dar si sa puna in evidenta importanta pe care Romania, ca stat individual, nu numai ca membru NATO, a capatat-o in jocurile geopolitice regionale. „Consider ca acest tratat asaza Romania in circuitul de securitate globala“, a spus Traian Basescu.

In primul rand, este vorba de implicarea romaneasca in coalitia antiterorista formata de SUA, a carei componenta nu coincide nici pe departe cu lista membrilor NATO. Oficial, scopul amplasarii bazelor militare americane aici este contracararea amenintarilor teroriste globale, ceea ce i-a determinat deja pe unii comentatori sa conchida ca abia acum Romania intra cu adevarat pe harta posibilelor tinte ale atacurilor teroriste. Iar afirmatia lui Traian Basescu capata o greutate inca mai mare daca luam in considerare informatia publicata in ziarul francez Le Figaro, dupa care SUA ar putea alege Romania pentru instalarea unei baze in cadrul scutului global antiracheta.

Dar chiar si cu cele patru baze romanesti puse la dispozitia americanilor in virtutea tratatului semnat saptamana trecuta, este evident ca rolul geopolitic al Romaniei a crescut brusc o data cu vizita cruciala a Condoleezzei Rice la Bucuresti. Vizita a fost inclusa in turneul european al secretarului de stat american, in cursul caruia Rice a dezmintit public ca suspectii de terorism capturati de SUA ar fi fost transportati in alte tari pentru a fi interogati cu ajutorul torturii. Aceasta i-a oferit ocazia lui Traian Basescu sa transeze oficial acuzatiile privind existenta unor inchisori secrete ale CIA in Romania („Nu putem accepta la nesfarsit speculatii. Cine are suspiciuni sa pofteasca in Romania!“). Mai mult, dupa vizita lui Rice, Basescu a declarat pentru Washington Times ca strategia Casei Albe pentru castigarea razboiului din Irak va trebui sa fie ajustata in viitorul apropiat, iar Bucurestiul ar trebui sa aiba un rol mai important in procesul de luare a deciziilor, adaugand ca trupele romanesti vor ramane in Irak sine die – atata timp cat va fi necesar.

Ca nu este vorba in toate acestea de un simplu orgoliu al presedintelui o dovedeste insa altceva, si anume reactia autoritatilor ruse dupa ce Condoleezza Rice si ministrul roman de externe au semnat tratatul privind amplasarea celor patru baze in Romania. Sensul practic al expansiunii militare americane in Romania tine de consolidarea „cercului portocaliu“ din jurul Rusiei, atata vreme cat Bucurestiul este, alaturi de Varsovia, unul din cei mai activi lianti ai comunitatii statelor emancipate de sub tutela ruseasca, din Ucraina si Georgia pana in tarile baltice. Conform unor analisti de la Moscova, o data cu amplasarea bazelor din Romania, partea europeana a Rusiei devine accesibila acum si mijloacelor tactice, nu numai celor strategice ale SUA – iar planul e abia la inceput, avand in vedere ca Statele Unite intentioneaza sa infiinteze baze militare si in Bulgaria, Polonia, Ungaria si Republica Ceha. Apropierea periculoasa de granitele Rusiei ar explica amenintarea formulata de Serghei Ivanov, ministru al apararii, ca Moscova s-ar putea retrage din Tratatul privind fortele conventionale in Europa daca va constata ca implicarea militara americana din Romania incalca prevederile documentului.

Ar fi o greseala insa ca astfel de declaratii belicoase sa fie luate literal. Rusia a stiut foarte bine ca SUA vor amplasa baze in Romania si in restul Europei de Est, iar dupa 11 septembrie 2001 a exploatat in propriul folos nevoia administratiei Bush de aliati in razboiul global antiterorist, in forma unor concesii reciproce tacite (caci discursul public a fost altul): punerea pe acelasi plan a represiunilor rusesti din Cecenia cu actiunile americane impotriva terorismului pan-islamist sau faptul ca fiecare parte ii recunoaste celeilalte indreptatirea de a limita drepturile si libertatile democratice ale propriilor cetateni. In acelasi joc a intrat pana acum si tolerarea reciproca a expansiunii militare in Asia Centrala, unde ambele state detin baze militare.

Acesta e de fapt sensul afirmatiilor impaciuitoare ale noului ambasador american la Bucuresti, Nicholas Taubman, care a amintit de colaborarea dintre Rusia si SUA in lupta contra terorismului international (iar bazele romanesti, nu-i asa, nu sunt decat niste bastioane antiteroriste). Dar tot acelasi lucru explica si faptul ca, aflata in Ucraina, Condoleezza Rice a reinceput sa critice limitele democratiei din Rusia: cine incalca un pact tacit, asa cum a facut-o Moscova acum prin vocea lui Serghei Ivanov, e musai sa fie pedepsit in public.