Home Actualitate România nimănui: Ministerul român al Mun...
Actualitate

România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunță că 300 de români dintr-un

Ministerul român al Muncii spune – sau atât știe – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicația germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania.…

România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunță că 300 de români dintr-un
România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunță că 300 de români dintr-un · Foto: Business Magazin

Ministerul român al Muncii spune – sau atât știe – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicația germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la București a anunțat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectați cu COVID-19. Administrația din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populației, cu „profilaxie socială“.

În ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 și 4 milioane de români, o cincime din populație. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulți merg pentru joburile pe care cetățenii țărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecați ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulți bani decât pentru un job similar în România.

În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puțini acceptați de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, așa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Așa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeași poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alțe țări, deși aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

„În industria alimentară, numărul persoanelor angajate în străinătate în urma medierii prin agenții de muncă temporară, conform datelor transmise către inspectoratele teritoriale de muncă pentru primul trimestru al anului 2020, este de 284, din care 87 sunt femei și 197 bărbați, iar țările în care aceștia lucrează sunt: Franța, Germania, Olanda și Marea Britanie“, au răspuns oficialii de la Ministerul Muncii la solicitarea ZF.

Pandemia de COVID-19 a arătat însă că sunt zeci de mii de români care lucrează în abatoarele din Germania. Potrivit Deutsche Welle, 129 de români au fost infectați cu COVID 19 într-un singur abator – Westfleisch din Coesfeld.

„Cei mai mulți români care lucrează la abatoare nu au contracte directe cu firmele germane, ci sunt aduși de intermediari sau au statut de subcontractori“, conform sursei citate anterior.

Maria M., o româncă de 55 de ani, care a lucrat 30 de ani într-o fabrică de conserve de carne din România, a plecat în urmă cu șase ani din țară să lucreze într-un abator din Marea Britanie, unde spune că în prezent acolo își desfășoară activitatea cel puțin 280 de români și câștigă 1.800-2.000 de lire lunar.

„Știu care este realitatea, dar 284 de români care lucrează în străinătate (în industria alimentară – n.red.) sunt datele oficiale pe care le avem. Asta avem de la agențiile de muncă temporară, dar știm că sunt români care au plecat și prin agenți de plasare de forță de muncă sau singuri. Nu avem alte date, ne zbatem să le obținem, însă acum nu sunt centralizate“, spune Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

Niciodată nu pot fi știute datele exacte, dar a avea o estimare cât mai apropiată de realitate nu înseamnă altceva decât o profilaxie socială. Nu înseamnă să controlezi viața cuiva, destinul sau alegerea lui, ci înseamnă să știi pe ce te bazezi, la nevoie. Câți bărbați din România pot fi mobilizați, de pildă, în caz de război? Știe cineva?

Deși nu știe numărul real de români care lucrează în industria alimentară în străinătate, Ministerul Muncii știe că un român câștigă de două sau trei ori mai mult în altă țară. În Marea Britanie, spre exemplu, un post de măcelar are un salariu de 7,5-15 lire brut/oră, iar în Olanda un muncitor care procesează carne de pui câștigă 9,5 euro brut/ oră, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Muncii, pe baza datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

În Germania, un măcelar are salariu 9,9 euro brut/oră, iar un șef de echipă pentru ambalarea produselor  alimentare are de asemenea un salariu de 9,9 euro brut/ oră, conform aceleiași surse. În România, un muncitor care lucrează într-un abator câștigă, în medie, 700 de euro, iar în alte țări din Uniunea Europeană salariile sunt de două sau trei ori mai mari, spun persoane care lucrează acolo.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună