România înregistrează cel mai mare procent din UE de tineri de 18-24 de ani care renunță la educație sau la pregătire profesională, cu o medie de 16,6%, fiind și statul cu cea mai mică pondere a tinerilor de 25-34 de ani care au studii universitare și postliceale

România înregistrează cel mai mare procent de tineri de 18-24 de ani care renuntă la educatie sau la pregătire profesională dintre tările membre UE, de 16,6% fată de o medie europeană de  9,5%, fiind în același timp și statul cu cea mai mică pondere a tinerilor de 25-34 de ani care au studii universitare, de doar 23%, potrivit datelor Eurostat pe 2023.

La nivelul UE, ponderea tinerilor care decis să părăsească timpuriu educația și formarea profesională a scăzut constant în ultimii 10 ani (de la 11,8 % în 2013 la 9,5%), ceea ce apropie tările membre de atingerea obiectivului de a ajunge la sub 9%  până în 2030.

Deja, 16 țări membre au atins tinta pentru 2030, cea mai bună situatie fiind în Croația (2%), Polonia și Grecia (3,7% fiecare) și Irlanda (4%).

La polul opus se află (16,6%), Spania (13,7%), Germania (12,8%) și Ungaria (11,6%), unde procentul de tineri care renuntă la educatie după 18 ani este cel mai ridicat.

Comparativ cu 2013, 15 țări din UE au raportat scăderi, Portugalia înregistrând cea mai mare reducere (-10,9 puncte procentuale), urmată de Spania (-9,9 pp) și Malta (-7,1 pp). În schimb, Germania a înregistrat cea mai mare creștere (+3,0 pp), urmată de Danemarca (+2,2 pp) și Slovenia (+1,5 pp).

În privinta studiilor universitare și post-universitare, media europeană era anul trecut la 43% în rândul tinerilor de 25-34 ani, la mică distantă de tinta propusă pentru 2030, de 45%.

Datele Eurostat arată și o diferentă de gen în ceea ce privește nivelul de educație terțiară, procentul femeilor care au absolvit o facultate fiind de 49% fată de 38% dintre bărbati.

Un număr de 13 țări au atins deja obiectivul setat pentru 2030: Irlanda (63% din totalul populației cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Țările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania și Franța (ambele 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta și Polonia (ambele 46%) și Letonia (45%).

În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (23%), Ungaria (29%) și Italia (31%).