România se închide. Consumul de energie din septembrie a scăzut cu 8%, amintind de criza din 2009. Pe 28 august, doar 25% din toate unitățile de producție injectau energie în sistem. În rest, România a ajuns să aibă energie doar pe hârtie

Capacitatea de producție de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montați 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. 

♦ Datele privind evoluția consumului de energie din iulie și până în prezent au ajuns să fie informații privilegiate, spun reprezentanții Transelectrica, dar cifrele analizate de ZF arată scăderi care amintesc de criza financiară din 2009 ♦ Dincolo de scăderea consumului însă, ceea ce este și mai alarmant este starea sistemului național de producție ♦ Pe 28 august, de exemplu, din cei peste 15.600 MW pe care România îi are în sistemul de producție, au funcționat numai 3.921 MW, unu dintre trei becuri fiind aprinse de importuri.

„E un noroc că mai merg și acei 3.900 MW“, spune Valeriu Binig, unul dintre cei mai cunoscuți experți din domeniul energetic. Pe data de 28 august, un reactor al centralei de la Cernavodă nu funcționa, vântul nu bătea, Hidroelectrica este afectată de secetă, astfel că din miile de MW pe care România îi are pe hârtie, mergeau doar 25%.

Capacitatea de producție de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montați 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. Rezultă circa 15.600 MW de capacitate netă în producția de energie. Fiecare sursă de producție a energiei funcționează însă la un anumit randament. De exemplu, pentru centralele eoliene randamentul este de circa 25-30%, doar centrala de la Cernavodă putând injecta în sistem energie la un randament aproape de 100%.  În zilele în care vântul nu bate și cu un an secetos ca acesta, România este forțată să importe energie pentru a ține becurile aprinse în contextul unei lipse cronice de investiții noi în sistem. „Pe zona de cărbuni este problema foarte mare pentru că pur și simplu unitățile nu mai au cantitățile necesare pe care să le ardă“, explică Binig.

Peisajul energetic actual este greu de crezut, mai ales în contextul în care fiecare guvernare și-a propus să facă din România un hub energetic. În realitate, de trei ani de zile România nu mai este capabilă să-și asigure consumul de energie. În ultimul deceniu, România nu numai că nu a reușit să-și majoreze capacitatea de producție de energie electrică, dar nici măcar nu a putut să o păstreze constantă, închizând unități fără a pune nimic în loc.

Mai departe, din anii 90, statul român nu a mai construit nimic de la zero în domeniul energetic, singurele investiții noi fiind realizate de investitorii privați.

Pe partea de consum lucrurile sunt la fel de alarmante, șocul prețurilor mari, alimentat și de deficitul de producție, fiind tot mai vizibile. Potrivit calculelor făcute de ZF, în iulie și august consumul de energie a scăzut cu 7% pentru ca în septembrie cererea de energie din România să se restrângă cu 8%. Procentele amintesc de contracția cu 10% a cererii de energie din 2009, an în care economia locală a fost lovită din plin de criza financiară globală. Transelectrica, transportatorul național de energie, a precizat că datele legate de consum sunt informații privilegiate care vor face obiectul raportului financiar pe care compania îl pregătește pentru cel de-al treilea trimestru al anului.

Scăderile calculate de ZF, care indică o contracție a cererii de energie cu 7,5% pentru al treilea trimestru, vin după ce în primul semestru al anului cererea de energie a scăzut cu 5%. Scăderea vine din ambele sectoare, atât rezidențial, cât și industrial, arată datele publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valabile însă numai pentru perioada ianuarie-mai. În al treilea trimestru, scăderea este și mai accentuată.

„Știau ce va urma din septembrie, așa că au început să taie din consum“, spune un specialist din sector în legătură cu comportamentul consumatorilor industriali. Până la 1 septembrie, toți consumatorii noncasnici din România, cu câteva excepții, au primit energia la un preț plafonat, lucru care a dispărut pentru majoritatea industriilor de la 1 septembrie. Chiar și cu energia plafonată însă, scumpirile s-au făcut în valuri, un exemplu fiind evoluția prețurile din industria alimentară, de exemplu.

Problema este că din cauza contextul actual și al multiplelor schimbări legislative, investițiile în proiecte de producție de energie noi nu au fost lansate, excepție făcând zona de energie solară. Și aici însă, abia la nivelul anului 2024 se vor vedea investișii semnificative. Până atunci, România va mai bifa ani de dependență de importurile de energie.