România în cursa reașezării lanțurilor de producție

Reașezarea lanțurilor de valoare mai aproape de piața de desfacere a devenit o realitate încă din pandemie, iar războiul din Ucraina a apăsat pedala de accelerație. Companiile caută să își aducă producția cât mai aproape de piață, iar o piață europeană de 450 de milioane de consumatori este ca un magnet. Unde este România la startul acestei curse? Răspunde Alfonso Garcia Mora, vicepreședinte al International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale.

Vedem că aceasta este o mișcare care se întâmplă peste tot în lume. România nu ar trebui să întârzie în cursa aceea, care este nearshoring-ul. Există o transformare uriașă a lanțurilor valorice globale. A început deja să se întâmple chiar înainte de Covid, cu situația din Ucraina, și mai mult”, spune, în cadrul unui interviu, Alfonso Garcia Mora, vicepreședinte International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, care este responsabil pentru Europa și America de Sud.

Pandemia a surprins și lanțurile de producție globale, rupte de restricțiile de circulație și de lockdown-urile din toate țările, unele mai dure, altele mai puțin dure. Încă de la primele luni ale pandemiei, consultanții de business vorbeau despre nevoie de reașezare a producției mai aproape de piețele de desfacere. Ideea că producția din Vietnam sau din China este mai rentabilă începea să se bată cu securitatea investiției – Degeaba produci mai ieftin, dacă produsele tale nu ajung pe piața de desfacere. Or, o piață ca Uniunea Europeană, de peste 450 de milioane de consumatori, trebuie aprovizionată. Perturbarea a fost bruscă și cu multe ecouri, până astăzi, când în majoritatea țărilor restricțiile de circulație s-au eliminat complet. Când lucrurile începeau să reintre cât de cât pe un făgaș normal, războiul din Ucraina a dat din nou toate calculele peste cap, pentru că, dintr-odată, fluxurile de bunuri și servicii dinspre Ucraina și Rusia spre Europa au fost oprite fie ca o consecință firească a războiului, fie din cauza sancțiunilor economice europene. Așadar, investitorii se reorientează, iar consultanții avertizează: România poate juca un rol central în atragerea investițiilor destinate relocării producției din Asia, Rusia sau Ucraina. „România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producție pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piață mai mare? Adică, în momentul în care vă aflați în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetățeni. Câți cetățeni aveți în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piață. Este o piață unică. Este uriașă, nu este suficient de mare, este uriașă. Și România trebuie să se gândească că piața pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

„România poate fi suficient de mare pentru a produce unele bunuri de producție pentru Uniunea Europeană. De ce nu? De ce ai nevoie de o piață mai mare? Adică, în momentul în care vă aflați în Uniunea Europeană, este suficient de mare – 460 de milioane de cetățeni. Câți cetățeni aveți în Uniunea Europeană. Deci avem o singură piață. Este o piață unică. Este uriașă, nu este suficient de mare, este uriașă. Și România trebuie să se gândească că piața pentru România nu este România, este Uniunea Europeană.”

Alfonso Mora, vicepreședinte International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale

Care sunt atuurile României? Producție mai ieftină decât în Vest, în primul rând. Dar vine și întrebarea firească: ce poți face cu producția când trenurile de marfă din România merg cu 16 km/h, în medie, mai încet decât un biciclist? Sau când, de exemplu, un TIR cu marfă parcurge jumătate de distanță București-Viena, până la vama Borș, în 10 ore, iar restul de jumătate până la Viena îl face în 5 ore? Construcția infrastructurii de toate felurile este esențială, atrage atenția Mora. „E nevoie de upgrade la infrastructura țării, de transport, adică drumuri, porturi, aeroporturi, căi ferate, infrastructură digitală. Îi va permite unui antreprenor din sectorul privat să vină și să înceapă să se gândească la cum să-și dezvolte afacerea și cum să profite la maximum de ea. Și, de asemenea, economia digitală, această economie, această țară poate îmbrățișa economia digitală mult mai mult. În economia digitală, cui îi pasă care sunt frontierele? Cui îi pasă unde este dimensiunea pieței?” De zeci de ani, însă, discuție este aceeași. Proiectele mari de infrastructură sunt promise, anunțate, dat până acum nicio autostrada nu leagă provinciile istorice ale României sau nu trece măcar Carpații. Întrebat care ar putea fi una dintre soluții, Alfonso Mora spune că parteneriatele publice private (PPP) pot mobiliza capitalul privat și public pentru a moderniza infrastructura țări, fie că vorbim de autostrăzi, căi ferate, poduri, porturi sau aeroporturi. „Încercăm să consiliem guvernul cu privire la modul de mobilizare a capitalului cu parteneriate public-private, ceea ce o șansă de transformare uriașă. Această țară nu a avut cadrul legal potrivit pentru a face asta. Putem ajuta și acestea pot deschide cu adevărat o oportunitate uriașă de atrage capital și de o infrastructură modernă pe care au menționat-o înainte.” Stabilit la Washington, el a fost într-o vizită de lucru la București, prilej cu care a oferit un interviu Ziarului Financiari și reporterului BUSINESS Magazin. Cu o experiență de câteva zeci de ani în Banca Mondială și în mediul academic de profil din Madrid, Alfonso Garcia Mora este unul dintre vicepreședinții IFC și responsabilul cu Europa.  În cadrul interviului el a vorbit și despre economia României în contextul crizelor suprapuse. Cu război la graniță, cu criza energetică și inflație cum nu s-a mai văzut de 20 de ani, România este totuși în poziția de a se descurca mai bine decât alte țări europene din punct de vedere economic în 2023, a spus el. „Prin comparație cu economia europeană, cred că economia românească va livra cifre mai bune. Suntem într-o conjunctură complicată și știm asta. Există un risc ridicat de recesiune la nivel mondial, dar deschiderea Chinei poate ajuta, care a fost închisă până în decembrie.” Este adevărat, admite el, că proximitatea cu războiul nu avantajează România. De asemenea, criza energetică, care este de presupus că va continua și în 2023, afectează mersul economiei în Europa și România. „Dar, pe de altă parte, este o mare oportunitate de a profita la maximum de situație. Și cred că România are mijloacele pentru a face asta. Intrarea pe piața unică din Uniunea Europeană este un impact uriaș pentru țară. Această țară trebuie încă să se gândească mai bine cum să maximizeze cât mai mult sprijinul din partea Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea, în ceea ce privește fondurile.”    ■