România importă de 100 de ori mai multe roșii decât exportă, dar fermierii aruncă marfa în sezon. „O soluție pentru folosirea supraproducției este exportul. Dacă turcii exportă, noi de ce nu o putem face?”
Peste 750.000 de tone este producția anuală de roșii de câmp și în solarii a României, însă în plin sezon fermierii se confruntă cu o supraproducție și mulți se văd nevoiți să arunce marfa în condițiile în care sunt fabrici de bulion de exemplu care folosesc roșii de import.
Peste 750.000 de tone este producția anuală de roșii de câmp și în solarii a României, însă în plin sezon fermierii se confruntă cu o supraproducție și mulți se văd nevoiți să arunce marfa în condițiile în care sunt fabrici de bulion de exemplu care folosesc roșii de import. În plus, în timpul iernii rafturile magazinelor și tarabele din piețe sunt pline de roșii din Turcia, Maroc sau Olanda, iar datele statistice vin să confirme acest lucru. România importă tomate de peste 113 milioane de euro anual, dar exportă de doar 1 milion de euro pe an. Cum am putea valorifica la potențial roșia româneasca?
„O soluție pentru folosirea supraproducției este exportul. Dacă este fertilizată corect, recoltată corect, păstrată la o temperatură optimă, roșia se poate exporta. Dacă turcii exportă, noi de ce nu o putem face?”, spune fermierul Mircea Bujor, președintele Tomate Com, o asociație care cuprinde șase ferme de cultivarea legumelor, de la roșii, usturoi și până la varză. Fermierii au circa un hectar de solarii cu roșii și alte 10-15 hectare anual unde cultivă legume de câmp, inclusiv roșii. Ei livrează producția către supermarketuri în principal, însă Mircea Bujor spune că în perioada aceasta există o supraproducție de roșii, iar livrarea către supermarketuri este dificilă.

„În momentul de față, aruncăm ce nu putem vinde. Însă avem o linie de procesare mai veche a roșiilor, dar vrem să luăm o finanțare pentru o nouă linie de procesare și un depozit. Roșia de solar nu se pretează pentru procesare, are substanță uscată puțină. Avem și însă și cultură de câmp de roșii ”. Mircea Bujor spune că este un an foarte greu din cauza costurilor mari de producție. Fermierul crede că instituții precum spitalele de stat de exemplu ar trebui să cumpere doar produse românești astfel încât să se susțină producția locală. „Cred că ar trebui să fie mai multe fabrici de procesare a legumelor. Producția de legume este mai mare în sezon decât necesarul de consum și în plus există și importuri. Eu nu mai produc roșii de doi ani, nu mi s-au părut rentabile”, spune fermierul Marian Popescu din Vidra, care este și președintele Cooperativei Legume de Vidra. El spune că membrii asociației livrează peste 90% din legume către supermarketuri. „Se întâmplă ca acestea să nu poate să lua toată marfa pe care o producem noi pentru că, evident, ei fac studii de cât pot vinde astfel încât să nu arunce marfa. Însă fermierii aruncă legume atunci când au supraproducție și pentru că nu au unde să le proceseze. De exemplu, la noi în Vidra nu sunt fabrici de procesare”, a mai spus antreprenorul. Pe de altă parte, sunt fermieri care valorifică supraproducția și au găsit metode prin care să nu arunce legumele. De exemplu, Colina Farms, o fermă de legume ecologice cultivate în spații protejate (solarii) din județul Cluj, are 300 de clienți care au abonamente prin care primesc legumele acasă, însă supraproducția o transformă în produse finite.
„Din excesul de producție sau din roșiile care sunt bune, dar crăpate, adică nu mai au valoare comercială, facem bulion. Din vinete facem vinete coapte și congelate, pastă de ardei și gogoșari, ardei iute în borcan, castraveți murați, varză murată, toate din excesul de producție. Ar fi păcat să pierdem producția, să o aruncăm”, spune Viorel Tămaș, inginer horticol în cadrul fermei.