România îmbătrânește: media de vârsta a femeilor din România este de 44,1 ani. Președintele INS: Sunt județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani

♦ Tudorel Andrei, INS: „Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci în aceste județe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală“ ♦ Marian Preda, Universitatea București: „Nu este așa o tragedie că populația României scade, problema mare este în interiorul populației, structura, faptul că avem dezechilibre majore și pe acestea trebuie să le analizăm din interior.“

Procesul de îmbătrânire demo­grafică din România s-a adâncit, având în vedere că vârsta medie a populației a ajuns la 42,4 ani în 2021, conform datelor din Recensământul Populației și Locuințelor.

Un indicator îngrijorător este și vârsta medie a femeilor, care este de 44,1 ani. Mai mult, președintele INS, Tudorel Andrei, spune că sunt județe în România unde vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, fapt ce ar îngreuna o redresare demo­grafică pe cale naturală.

„Un indicator relevant este vârsta medie a populației României. Constatăm că în 2021 vârsta medie este de 42,4 ani după ce în 2011 a fost de 40,6 ani, deci este o creștere medie anuală cu aproape jumătate de procent, ceea ce înseamnă foarte mult. Indicatorul care sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a familiilor. Avem 44,1 ani vârsta medie a femeilor, după ce în anul 2011 era de 42,1 ani. Sunt județe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 ani, deci practic în aceste județe va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală, atâta timp cât ponderea cea mai mare la femeile de peste 45 de ani“, a declarat Tudorel Andrei în cadrul conferinței „Îmbătrânirea populației rezidente, un fe­no­men greu de oprit“, organizată de INS.

România a înregistrat o scădere de 4 milioane de persoane a populației în ultimii 30 de ani, iar în 2021 nivelul populației era similar cu cel din 1966. Problema principală nu este cea a reducerii populației rezidente a țării, ci lipsa de echilibru dintre categoriile de vârstă, a spus președintele INS.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 ani și peste. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8 în 2011.

„Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrău­tățește și în ce măsură raportul de dependență demografică se înrăutățește în urma reducerii acestei populații. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între per­soane de peste 65 de ani și persoanele tinere, între ce avem în grupa de vârstă și persoa­nele în întreți­nere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt cât și pe termen lung. La noi în țară indicele de îmbătrânire demo­grafică s-a înrăutățit. Dacă în 2011 era puțin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensă­mântul din 2021“, a spus Tudorel Andrei.

Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea structura pe vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei țări, afirmă președintele INS. Ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensă­minte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.

„Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populației rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât și la recensământul din 2021. La recensământul din 2021 baza este și mai mică și avem o scădere cu 18% la nivelul populației de sub un an. Această cohortă poate să crească în perioada următoare. Efectul migrației internaționale, cel puțin din perioada 2002 – 2013 – 2014, se concretizează în această perioadă prin copii născuți în străinătate și înregistrați în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistrați și pot rămâne în populația rezidentă“, a completat Tudorel Andrei.

Președintele Institutului Național de Statistică a mai declarat că, în perioada 2002-2021, au fost peste 360.000 de copii născuți în străinătate și înregistrați ulterior în România.

Marian Preda, sociolog și rectorul Universității din București, este de părere că scăderea populației rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populației.

„Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situației României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este așa o tragedie că populația României scade, populația lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde și se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populației, structura, faptul că avem dezechilibre majore și pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuți, că la fiecare cinci copii unul se naște în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populației de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

Populația rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micșorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populației rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul țărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracție a populație între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croația tot cu 11%. În Polonia contracția a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creștere.

Migrația internațională are cel mai important rol în diminuarea populației României, a spus Tudorel Andrei. Numai în perioada 2003–2011, diminuarea populației rezidente pe seama migrației internaționale a fost în proporție de peste 75%.

Marian Preda, sociolog și rectorul Universității din București: Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuți, că la fiecare cinci copii unul se naște în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior.

Tudorel Andrei, președintele INS: Observăm o scădere a bazei, deci o scădere a populației rezidente tinere atât la recensământul din 2011 cât și la recensământul din 2021.