România digitală: între potențial și provocări

România se află la o răscruce digitală. Potențialul este imens, dar obstacolele nu sunt de neglijat. Investiții în educație, infrastructură și încurajarea adoptării tehnologiei sunt esențiale pentru a depăși barierele, spune Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, un pionier al educației tehnologice din România.

Oamenii trebuie să învețe să folosească tehnologia, mai ales în zonele rurale și în rândul persoanelor mai în vârstă. Mulți încă se tem de nou. Apoi, este nevoie ca învățarea să fie un proces continuu, pentru că tehnologia se schimbă rapid. Acestea sunt aspectele la care lucrăm de peste zece ani. Dezvoltăm programe de formare, platforme educaționale inovatoare și colaborăm cu parteneri care au aceleași obiective. Vrem ca toată lumea să aibă oportunitatea de a reuși în era digitală”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, organizație care are la bază dezvoltarea de tehnologii avansate ce pot fi folosite în diferite domenii. El consideră că pentru ca oamenii să nu se mai teamă de inteligența artificială (AI) și să înceapă să o folosească, au nevoie de trei lucruri esențiale: să înțeleagă cum funcționează, să vadă beneficiile concrete și să aibă acces la el. „Mulți își imaginează scenarii SF, cu roboți care ne iau joburile. Dar, în realitate, AI-ul e mai degrabă un asistent care ne scapă de sarcinile plictisitoare. Trebuie să explicăm clar ce poate și ce nu poate face AI-ul, fără termeni tehnici complicați.”

Apoi, oamenii au nevoie să vadă cu ochii lor cum îi ajută AI-ul pentru că atunci când constată că îi ajută la diagnosticarea mai rapidă a bolilor, la învățarea personalizată sau la rezolvarea mai rapidă a problemelor la serviciu, încep să aibă încredere. „AI-ul nu trebuie să fie ceva complicat, doar pentru experți. Trebuie să fie ușor de folosit, integrat în lucrurile pe care le facem deja zi de zi. Aplicații simple, intuitive, care ne fac viața mai ușoară. Și, da, e normal să ne temem de ceea ce nu cunoaștem. Dar istoria ne arată că am trecut prin multe schimbări mari. Când au apărut cărțile, unii se temeau că vor afecta mintea copiilor. Când au apărut fabricile, mulți credeau că vor distruge lumea. Dar, cu timpul, am învățat să folosim aceste lucruri noi pentru a ne face viața mai bună. La fel va fi și cu AI-ul. E o problemă de educație, de a înțelege că progresul vine cu provocări, dar și cu oportunități imense. Trebuie să învățăm din trecut și să fim deschiși la viitor. E nevoie și de un cadru legal clar și de companii responsabile, care să folosească AI-ul în mod etic”, explică Paul Apostol.

El punctează că nu trebuie ca toți oamenii să fie experți în AI, dar e bine să aibă o idee despre cum funcționează această tehnologie. Situația este similară cu folosirea calculatorului sau a internetului – „nu trebuie să fii programator, dar e util să știi să le folosești”.

În următorii cinci – zece ani, antreprenorul consideră că AI va avea un impact semnificativ asupra pieței muncii din România, la fel cum se întâmplă peste tot în lume. „E o schimbare mare, dar cred că aduce și multe oportunități. În loc să ne gândim că anumite joburi vor dispărea, e mai util să vedem cum se vor transforma. Multe sarcini repetitive sau obositoare vor fi preluate de AI, ceea ce le va permite oamenilor să se concentreze pe părțile mai creative și mai interesante ale muncii lor.”

De exemplu, în medicină, AI-ul poate ajuta medicii să pună diagnostice mai rapid și mai precis. Acest lucru nu înseamnă că vom avea nevoie de mai puțini medici, ci că medicii vor avea mai mult timp să se concentreze pe pacienți, să comunice mai eficient și să găsească soluții personalizate. „Sau, în producție, automatizarea prin AI poate duce la crearea unor produse noi, mai complexe, și la apariția unor meserii pe care nici nu ni le imaginăm acum. Schimbarea nu e niciodată ușoară, dar dacă ne adaptăm și învățăm continuu AI-ul poate fi un aliat puternic, care ne va ajuta să avem joburi mai satisfăcătoare și o viață mai bună. E important să fim deschiși, să învățăm să folosim noile tehnologii și să vedem AI-ul ca pe o unealtă care ne poate amplifica abilitățile, nu ca pe o amenințare.”

Un alt exemplu este modul în care AI-ul schimbă modelele de învațare, făcând tot procesul mai personal și mai eficient. „E ca și cum ai avea un profesor privat care te cunoaște perfect. AI-ul poate adapta cursurile pentru fiecare om în parte. Analizează cum înveți, ce știi deja și ce stil ai, apoi îți recomandă materiale potrivite și îți dă feedback pe loc. Nu mai înveți în mod standardizat, ci în ritmul tău.” Însă poate cel mai interesant aspect e că AI-ul poate anticipa problemele, adăugă Paul Apostol. „Poate vedea dacă un elev sau student e pe cale să renunțe, dacă nu mai e motivat, și poate anunța profesorul sau părinții. E un fel de sistem de alarmă care te ajută să intervii la timp. Asta e o direcție la care lucrăm și noi, acum. Și profesorii au de câștigat. AI-ul îi scapă de multe sarcini administrative plictisitoare, ca să aibă mai mult timp pentru elevi.” 

Deși România nu se grăbește să fie campioană la adopția și utilizarea inteligenței artificiale, Paul Apostol spune că există câteva trenduri i în România și Europa de Est, care arată că lumea se mișcă rapid spre digitalizare. „În România putem vorbi despre digitalizarea în administrația publică: Ghișeul.ro, semnătura electronică, programări online – toate acestea ne fac viața mai ușoară și arată că statul începe să se miște în direcția bună. Explozia e-commerce-ului: vedem lockere peste tot, eMAG care crește constant, livrări rapide – cumpărăturile online sunt din ce în ce mai populare și mai ușoare.”

De asemenea, piața IT&C care este în continuă creștere – România are mulți experți, iar companiile străine caută în continuare talente pe piața românească. „Digitalizarea afacerilor non-IT: firme din construcții, avocatură, industria alimentară – toate încep să-și dea seama că tehnologia le poate ajuta să fie mai eficiente. Fondurile europene au dat și ele un impuls. Digitalizarea nu mai e doar pentru firmele de IT. Toată lumea începe să înțeleagă că tehnologia e esențială pentru a ține pasul și pentru a avea succes.”

Iar pentru a accelera digitalizarea, România ar putea să se inspire din țări care au făcut deja acest lucru bine, cum ar fi Estonia sau Finlanda, conform reprezentantului Digital Nation. „Putem să facem administrația publică și mai digitalizată: mai puține hârtii, mai multe servicii online. Acest lucru ar însemna mai puțină bătaie de cap pentru toată lumea. E important să oferim bani și sprijin pentru inovație. Să încurajăm firmele și universitățile să lucreze împreună, să investească în tehnologii noi, să le oferim granturi, să le facem viața mai ușoară. Avem nevoie și de legi clare și prietenoase cu tehnologia. Reguli care să ne ajute să folosim AI-ul și să fim protejați online, dar fără să ne încurce prea mult.”

Paul Apostol susține că, poate cel mai important, România are nevoie de curaj și o mentalitate deschisă. „Să nu ne mai plângem din orice motiv. Putem să evoluăm pe toate planurile, dacă vrem. Scuzele ne țin pe loc și ne fac să rămânem în urmă. Avem oameni capabili, trebuie doar să avem încredere în noi și să acționăm.” Fondatorul Digital Nation este de părere că România are tot ce-i trebuie ca să devină un centru important de tehnologie și inovație în regiune, dar ca să poată atinge acel nivel mai repede, trebuie să pună accent pe câteva lucruri.

„Avem deja o bază solidă: un sector IT&C care crește, oameni bine pregătiți și costuri mai mici decât în alte țări din Europa. Dar e important să investim în educație și formare, ca oamenii să învețe skillurile de care e nevoie acum și în viitor. Așa cum am mai menționat, e crucial să avem legi care încurajează inovația, care facilitează obținerea de finanțare pentru firme și care oferă avantaje fiscale pentru companiile de tehnologie. Dacă sectorul privat, statul și universitățile lucrează împreună, România are șansa să devină un punct de referință în tehnologie și inovație, nu doar în regiune, ci și la nivel global.”   

Carte de vizită

1. Paul Apostol nu are un parcurs convențional. Încă de când era elev a făcut cunoștință cu antreprenoriatul. Astfel, în clasa a VIII-a deja vindea CD-uri cu filme și muzică, iar în liceu a început să se implice în primele proiecte de programare. 

2. După terminarea liceului, a preferat să se angajeze într-o companie tehnologică, unde la 19 ani, a fost promovat în funcția de project manager și a ajuns să coordoneze o echipă de șase oameni. 

3. Ulterior, a trecut prin toate etapele profesionale, până a ajuns manager executiv și apoi CEO. La 27 de ani, coordona peste 60 de oameni și gestiona o companie cu 5 milioane de euro cifră de afaceri. 

4. După 12 ani de experiență acumulată în companii, a luat decizia, în 2013, să pună bazele DevAcademy, care astăzi se numește Digital Nation.

Skillurile viitorului 

Rețeta pentru a fi pregătit pentru viitor, conform lui Paul Apostol, include următoarele ingrediente: 

1.Œ E nevoie de deschidere. Să accepți că lucrurile se schimbă și să fii curios să încerci ceva nou. Asta e cel mai greu, dar nu imposibil de realizat.

2. Gândire critică – AI-ul îți dă informații și sugestii, dar tu iei decizia finală. Trebuie să știi să analizezi, să verifici și să înțelegi ce îți spune acel AI.

3.Ž Creativitate – aici AI-ul nu ne poate ajuta (încă!). AI-ul te poate ajuta cu idei, dar tu vii cu sclipirea, cu acel „ceva” special.

4. Se adaugă abilitățile umane: empatia, comunicarea, felul în care te înțelegi cu ceilalți – acestea sunt lucruri pe care AI-ul nu le poate face. Și vor fi din ce în ce mai importante.

De vorbă cu Paul Apostol

BM: Dacă ar fi să identificați o mare oportunitate și un mare obstacol pentru digitalizarea României, care ar fi acestea?

Dacă ar fi să alegem o mare oportunitate și un mare obstacol pentru digitalizarea României, acestea ar fi, pe de o parte, faptul că avem un sector IT&C puternic și oameni talentați. Ar fi extraordinar dacă am folosi această resursă nu doar pentru a lucra pentru alții (outsourcing), ci pentru a crea produse și soluții proprii, inovatoare. 

Pe de altă parte, un mare obstacol este birocrația, viteza mică cu care se mișcă lucrurile în sectorul public. De multe ori lipsește o strategie clară, iar inițiativele sunt fragmentate. La asta se adaugă și o anumită teamă de nou, care ne caracterizează. Ca să depășim obstacolul, e nevoie ca statul și firmele private să lucreze împreună. Trebuie să simplificăm lucrurile, să adoptăm tehnologia mai repede și să ajutăm oamenii să învețe să o folosească. Și, poate cel mai important, să nu ne mai fie frică să încercăm lucruri noi.

BM: Cum credeți că reglementările europene, precum AI Act, vor influența dezvoltarea și adoptarea AI în România?

AI Act-ul UE va avea un impact mare asupra felului în care dezvoltăm și folosim această tehnologie în România. E clar că avem nevoie de reguli, mai ales când vine vorba de protecția datelor și etică, ceea ce poate crește încrederea oamenilor în AI. 

Însă, în domenii ca educația, unde România are nevoie de soluții noi, nu ne permitem să mergem cu frâna de mână trasă. Trebuie să fim curajoși, să experimentăm, altfel riscăm să rămânem în urmă.

AI Act-ul poate fi benefic, dacă e aplicat corect. Trebuie să ne asigurăm că regulile nu ne sufocă și că, în același timp, ne protejează. E important să găsim un echilibru între protecție și progres, dar să nu uităm că, uneori, asumarea unor riscuri este necesară pentru succes.

BM: Care sunt principalele programe și inițiative prin care Digital Nation sprijină inovația și dezvoltarea competențelor digitale?

De 10 ani, la Digital Nation construim programe de educație tehnologică, accesibile și cu impact real. Ne concentrăm pe a face învățarea mai eficientă și pe a pregăti oamenii pentru viitorul muncii.

Generația Tech este cel mai cunoscut program al nostru. Îi ajută pe tinerii și adulții din orașele mici și mijlocii să descopere dacă o carieră în domeniul tehnologic li se potrivește și, de asemenea, îi sprijină și pe cei care vor să facă o schimbare în carieră. Peste 10.700 de oameni au trecut deja prin program și au dobândit competențe în programare, digital marketing, web design sau project management. Mulți dintre ei au acum joburi remote sau internshipuri plătite, contribuind astfel la creșterea economică a comunităților lor.

Construim huburi fizice în țară. Vrem să oferim comunității Generația Tech spații de întâlnire, colaborare și lucru. Avem deja huburi în Brașov și Piatra Neamț și plănuim să deschidem și în alte orașe.

Saro este cel mai nou proiect al nostru – este un AI proactiv, primul de acest fel din educație, la nivel global. Dezvoltat integral de noi, Saro acționează ca un prieten sau coleg pentru elevi și studenți, amintindu-le de obiectivele lor și menținându-i motivați. Proiectul a primit o finanțare de 700.000 de dolari din partea Google.org, la care se adaugă o investiție proprie de 150.000 de dolari.

Un alt proiect important este Alfabetar, o platformă de învățare pe care am creat-o pentru a ajuta învățătorii și profesorii. Oferă materiale educaționale, analize și instrumente personalizate, toate gratuite. Peste 4.300 de cadre didactice și aproape 30.000 de elevi folosesc deja Alfabetar pentru a îmbunătăți nivelul de literație.

Vibes Fest, unde suntem co-organizatori, adună anual 10.000 de oameni, care au parte de experiențe memorabile.

Pe scurt, la Digital Nation, credem în puterea tehnologiei de a transforma educația și de a crea oportunități pentru toți. Programele noastre sunt gândite pentru oricine vrea să învețe și să se dezvolte, indiferent de vârstă sau experiență. Până acum, am ajutat peste 70.000 de oameni să-și dezvolte competențele de care au nevoie într-o lume care se schimbă rapid. 

BM: Care este viziunea voastră asupra viitorului educației digitale în România și cum intenționați să contribuiți la aceasta?

La Digital Nation, credem că viitorul educației înseamnă tehnologie folosită inteligent. Nu e vorba doar de a muta școala online, ci de a o face mai bună, mai adaptată la nevoile fiecăruia și de a personaliza procesul de învățare. Asta facem de peste 10 ani și vom continua.

Vedem o educație în care AI-ul și datele ajută fiecare elev și student să învețe în ritmul lui, cu materiale potrivite pentru el. Profesorii vor avea unelte care îi scapă de birocrație și îi ajută să se concentreze pe ce contează cu adevărat: să-i inspire și să-i îndrume pe elevi.

Noi vom continua să dezvoltăm programe de formare pentru profesori și platforme educaționale care chiar fac o diferență și ne asigurăm că toată lumea are acces la resursele de care are nevoie. Credem în învățarea prin practică, în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea unor probleme reale și în ideea că învățarea este un proces continuu. Vrem să pregătim oamenii pentru o lume în continuă schimbare, unde adaptabilitatea și dorința de a învăța sunt esențiale. 

BM: La ce proiecte lucrați acum? Ce aduceți nou? Care sunt tendințele? 

Acum lucrăm la mai multe proiecte, toate concentrate pe trei direcții mari: să-i ajutăm pe profesori să predea mai bine, să-i pregătim pe tineri pentru viitor, prin a le dezvolta abilități digitale, și să găsim metode prin care să-i menținem pe oameni motivați să învețe.

Un proiect care ne bucură mult este Alfabetar, o platformă pentru învățători. Îi ajută să predea mai bine cititul și scrisul, iar peste 1.200 de învățători o folosesc deja activ și recurent, cu aproape 10.000 de elevi de clasele 0-IV. E grozav să vedem cât de deschiși sunt să încerce metode noi, care să îmbunătățească rezultatele la teste, inclusiv la testele PISA, și să-i ajute pe copii să înțeleagă mai bine ce citesc. Le oferim tot ce au nevoie: tutoriale, fișe, planuri de lecții. Rezultatele României la testele PISA din 2022 au fost sub media OCDE, situându-ne pe locul 45 din 81 de țări și penultimul loc în UE.

Un alt lucru important, care sperăm să devină un trend la nivel de țară, e să fim mai atenți la motivația elevilor și studenților. Sunt multe inițiative bune care încearcă să reducă abandonul școlar, dar credem că, mai ales în orașe, mulți tineri nu văd rostul școlii. Cu Saro, AI-ul nostru proactiv, vrem să vorbim direct cu ei, să aflăm ce îi pasionează, ce vor să facă în viață. Apoi, folosind aceste informații, vrem să-i ajutăm să vadă legătura dintre școală și visurile lor, să-i facem să-și dorească să învețe.