România care crește în afara granițelor: Peste 15% dintre românii stabiliți în țările din Uniunea Europeană au sub 15 ani. „Demografic, e o pierdere majoră pentru că foarte puțini se vor mai întoarce“. Ce spun românii de peste graniță

♦ Unu din șase români plecați în afara granițelor în UE are sub 15 ani ♦ „Ei se integrează în sistemul acela cu tot ceea ce înseamnă: școală, prieteni, obiceiuri culturale, limbă. Posibilitatea ca ei să se întoarcă în țară este foarte mică, mult mai mică decât în cazul adulților“ ♦ Româncă din Austria: „În România nu vrem să ne mai întoarcem. Știm deja asta sigur, dat fiind că e a doua oară când plecăm din țară.“

România „exportă“ nu doar muncitori, ci și viitoare ge­ne­rații. Aproape jumătate de milion de copii români trăiesc deja în țări europene, iar pentru mulți dintre ei România va rămâne doar o poveste de familie. Aproape 500.000 de copii români cu vârsta de până în 15 ani trăiesc în cinci dintre cele mai mari comu­nități românești din Uniunea Europeană, în țări precum Italia, Spania, Germania, Austria sau Belgia, arată o analiză ZF pe baza celor mai recente date Eurostat.

În România, mai sunt în prezent circa 3 mili­oane de copii sub 15 ani, dar alți jumă­tate de milion sunt deja în afara granițelor doar în UE, fără a include diaspora din Marea Britanie sau alte țări non-UE.

Dintre țările analizate, Italia adună cea mai mare comunitate de copii români, aproape 200.000, urmată de Germania și Spania. Per total, Italia, Germania, Spania, Austria și Belgia cumulează împreună circa 2,8 milioane de cetățeni români, adică aproximativ 90% din totalul românilor care locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

ZF a analizat primele cinci țări după numărul de cetățeni români care trăiesc peste granițe. În top, intra Franța pe locul 4, cu 160.000 de români, însă nu există date pe structură de vârstă pentru această țară.

Ce spun românii de peste graniță?

Andreea, o tânără de peste 30 de ani, s-a mutat în urmă cu doi ani în Austria, alături de soțul ei, tot român. Acolo s-a născut și primul lor copil. Ei fac parte din cei peste 80.000 de români de peste 30 de ani care locuiesc în Austria. În total, sunt peste 150.000 de conaționali care trăiesc acolo.

„Am ales Austria pentru că este destul de aproape de casă, dar îndeajuns de departe cât să se simtă civilizat și diferit. Acel diferit și normal pe care ni-l doream și acasă și nu reușeam să îl mai găsim. Dar, printre altele, am ales-o și pentru că e o țară mică, superverde, cu o mulțime de oportunități de activități în aer liber, dar și cu oameni faini și relaxați.  În România nu vrem să ne mai întoarcem. Știm deja asta sigur, dat fiind că e a doua oară când plecăm din țara“, spune Andreea.

Alina P. s-a mutat în Germania acum șase ani, înainte de pandemie, împreună cu soțul său și cu fiul său. În Germania s-a născut și fiica ei. Înainte de Germania, ea a locuit în Spania, unde l-a cunoscut pe soțul ei și unde s-a născut primul său copil.

„Venim în România în fiecare an, dar în vacanță. Copiii mei vorbesc românește pentru că suntem aici cu toții și vorbim în casă. Nu au fost la școală în România, nu au stat acolo mai mult de câteva săptămâni. Sora, nepoata mea și fratele meu sunt și ei aici cu mine, toți cu familiile lor, suntem o comunitate destul de mare. Nu știu dacă m-aș întoarce în România să-mi cresc copiii în continuare. La cum arată lucrurile acum, înclin mai mult spre nu“, spune ea.

În România sunt stabiliți oficial peste 776.000 de români, dintre care mai mult de 142.000 au vârsta mai mică de 15 ani, conform datelor de la Eurostat.

Cifrele prin ochii sociologilor: „Pierderea României, cu efecte pe termen lung“

Sociologul Gelu Duminică explică faptul că tinerii care apar în statisticile de migrație nu se vor mai întoarce în țară. Au în țara de adopție familia, prietenii, un întreg sistem în care s-au format.

„Din punct de vedere demografic, e o pierdere majoră pentru că foarte puțini se vor mai întoarce, mai ales dintre copii. Ei se integrează în sistemul acela cu tot ceea ce înseamnă: școală, prieteni, obiceiuri culturale, limbă. Posibilitatea ca ei să se întoarcă în țară este foarte mică, mult mai mică decât în cazul adulților. Adulții se pot întoarce în momentul pensionării, de exemplu. Însă e foarte puțin probabil ca acei copii care vor deveni adulți să renunțe la sistemul cu care au fost obișnuiți și în care s-au format și să vină într-un sistem care pentru ei nu mai reprezintă mare lucru“, a spus Duminică pentru Ziarul Financiar.

De asemenea, el subliniază că inclusiv în generațiile de copii care dau BAC-ul, spre exemplu, vedem că sunt peste 200.000 de tineri în total, însă doar 70.000-90.000 ajung anual să dea acest examen. Restul fie nu se prezintă la examen, fie sunt deja plecați în străinătate la familiile lor.

„Profilul migrantului este în general persoana activă pe piața muncii. E normal ca la un moment dat să își ia familia“, mai spune Gelu Duminică.

Și sociologul Sorin Cace amintește despre absolvenții de liceu și adaugă faptul că piața muncii din România va primi din plin lovitura migrației copiilor.

„Pe termen lung sunt complicații dacă ne gândim la copiii cu vârstele 14-18 ani care sunt în străinătate și nu vor intra pe piața muncii sau în educație în România, ci în afară. Avem acest decalaj între populația 0-14 ani și plus 65 ani, care e mai mare, crescând și speranța de viață în ultimii ani. Cu cât decalajul acesta va crește mai mult, cu atât noi vom avea mai puțini oameni pe piața muncii. Pe piața muncii se simte decalajul acesta, pentru că avem oameni care au plecat în străinătate cu copiii, sunt mulți care își finalizează școlile acolo“, a spus Sorin Cace pentru ZF.

România se află pe primul loc între țările Uniunii Europene raportat la numărul cetățenilor săi care trăiesc peste granițe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European.

În anul 2024 erau 3,1 milioane de români în UE, respectiv 16% din populația țării. În oglindă cu România, cea mai mică rată de migrație raportat la populația țării este în Germania și Franța. Sub 1% dintre francezi și germani își părăsesc țara pentru alta din UE.