România este la coada UE cu cel mai mic procent al creditului privat în PIB. Sergiu Manea, CEO al BCR, spune că economia României duce lipsă de companii cu creștere mare, de peste 10% anual, procentul fiind de doar 3%, cel mai mic din Uniunea Europeană

♦ Sistemul bancar românesc este la coada Europei la intermediere financiară, inclusiv la ponderea creditării companiilor în PIB, iar Sergiu Manea, șeful BCR, spune că economia României duce lipsă de companii cu creștere mare de peste 10% anual, astfel că băncile nu au cui să dea credite, nefiind multe companii eligibile și foarte dinamice.

Economia României du­ce lipsă de companii cu creștere mare, de peste 10% anual, in­clusiv ca nu­măr de noi locuri de mun­că, procentul com­pa­niilor așa-nu­mite de creștere mare fiind de doar 3% în România, cel mai mic pro­cent din Uniunea Europeană, sus­ține Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă din Ro­mânia după active.

„Locul unde noi într-adevăr su­fe­rim este procentul companiilor așa-nu­mite companii de creștere mare, res­pectiv cele care cresc cu mai mult de 10%, inclusiv în număr de angajați pe an. Acolo noi suntem la 3%. Iar 3% înseamnă de departe cel mai mic pro­cent din UE. Cred că acesta este locul unde trebuie să acționăm și ves­tea bună este că acționăm deja, tre­bu­ie doar să vedem și să recunoaș­tem asta. Atenție la elementele de high growth pentru că ele dau re­zi­lien­ța creșterii, nu neapărat un nu­măr văzut în izolare“, a declarat re­cent șeful BCR la conferința Top 1.000 cele mai mari companii din Ro­mâ­nia, Rezerva de oxigen din business 2022.

În plan financiar, intermedierea ban­cară din România este în conti­nua­re la cel mai scăzut nivel din Uniu­nea Europeană (UE) ca pro­cen­te din PIB și în ultimul deceniu ten­dința a fost preponderent de scă­dere a ponderii creditării în PIB, iar în anii în care ponderea a crescut, in­fluența a venit în special de la scăde­rea PIB. După o perioadă de opt ani con­secutivi de scădere, în anul pan­demic 2020 ponderea creditului pri­vat în PIB a urcat la 26,7%, de la 25,3% din PIB în 2019, dar această creș­tere a avut loc prin scăderea PIB-ului. Comparativ, media europeană pri­vind ponderea creditelor private în PIB este de peste 80%. În 2021, pon­de­rea creditului privat în PIB a urcat ușor pe piața locală, la circa 27,4%.

Totodată, raportul credite/depo­zi­te a coborât în România sub 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu a ținut pasul cu depozitele din sistemul bancar.

O problemă importantă în România este și faptul că în jur de 200.000 de companii nu se pot fi­nan­ța, acestea fiind nebancabile. Practic, 200.000 de companii sunt cu capita­luri proprii nete ne­ga­tive, care nu se pot finanța de nicăieri, nu numai de la bănci.

În România sunt 800.000 de com­panii cu bilanț depus în 2020, iar din­tre ele cele mai mari 1.000 gene­rează 45% din cifra de afaceri totală.

În ceea ce privește situația celor mai mari 1.000 de companii din alte țări din jur, Sergiu Manea spune că a identificat un proxim care se cheamă, conform Eurostat, contribuția la cifra de afaceri agregată, între companiile mici și companiile mari. „Pentru com­parație avem așa: în Polonia, com­paniile mari contribuie cu 44%, companiile mici cu 56%, în Ungaria 43%, în Cehia 43%, iar la data creării aces­tui anuar în România contri­bu­iau cu 41%. Deci nu suntem nici mai bine, nici mai rău din punctul de ve­dere al riscului de concentrare. Dacă ex­tin­dem asta, este clar că, cu cât so­cie­tățile economice sunt mai diverse și mai in­clu­sive, riscul de concentrare scade.“

În ultimul an, cu pandemie, top 1.000 a scăzut cu 1% ca cifră de afaceri.

Aceste 1.000 de companii au fost co­loana vertebrală care a asigurat reziliența economiei României în anul 2020. Mai mult decât atât, busi­nessurile lor s-au transformat și au evo­luat și au ars enorm de multe eta­pe în această perioadă de constrân­ge­re, iar acesta este un lucru extraor­di­nar, a explicat Manea.

Dar dacă aceste 1.000 de compa­nii formează coloana vertebrală, ce pot face celelalte companii?

„Celelalte au un teren fertil și sta­bil pentru a propune idei și a crea im­pact. Sursele de finanțare la care aces­tea pot avea acces s-au di­ver­sifi­cat și s-au maturizat. Exemple sunt mul­tiple, de la finanțare bancară pâ­nă la programe europene, de la family offices până la interese majore ale companiilor mari în a investi și a dezvolta inclusiv elemente de ino­vație prin parteneriate cu compa­nii mai mici. Insist pe ideea de educație la scară.“

În privința mediului de business, ultimii doi ani au arătat reziliența economiei și implicarea antreprenorilor, a mai spus Manea. „Această reziliență constructivă și creativă a mediului de afaceri este, în opinia mea, pilonul pe care trebuie să construim. Și putem construi nu numai businessuri, ci și o societate educată și inclusivă. O să închei cu parteneriatul – este nevoie ca împreună să gândim, să executăm, să învățăm și să repetăm ciclul acesta de foarte multe ori pentru a asigura transformarea fundamentală a economiei noastre pe termen lung, ceea ce înseamnă trecerea la economia verde, transformare digitală, coeziune teritorială și socială și susținerea mediului antreprenorial.“

De ce avem nevoie este un change management la nivelul României în care ținta să fie cultura pe care o dezvoltăm în fiecare iterație a vieții noastre, crede CEO-ul BCR.

„Mediul de business este un exemplu și cred din tot sufletul și din toată mintea că va putea fi una din energiile creatoare ale acestei schimbări. Apropo de schimbarea de mindset sau schimbarea culturală, cum o numesc eu, încă nu a ieșit școala de dinainte de í89 din mine. Vorbim foarte mult despre demografie și clar nu e ceva de natură să ne bucure. Și vorbim foarte mult de tinerii care pleacă din țară și știm că va dura destul de mult până vom crea context astfel încât să își dorească să rămână sau să se întoarcă. Dar noi avem elemente absolut uriașe de potențial neexploatat, participarea în piața forței de muncă, învățarea pe timpul întregii vieți. Noi avem generații întregi care ies, inclusiv din dorința de a învăța, pe la 40-45 de ani. Hai să ne gândim puțin la toate elementele demografice. Nu ne place că îmbătrânim, nu ne place că ne împuținăm, dar în același timp, deși viața în confort a crescut cu câțiva zeci de ani, îndrăznesc să spun, în ultimii 50-100 de ani, noi nu exploatăm acea viață în confort, acea dorință a oamenilor de a fi utili, comunitari sau de ce nu, într-o activitate economică. Aș vrea să reflectăm și la acest aspect mai ales că se poate crea o întreagă industrie“

România poate oferi, spre exemplu, perspectiva Miami pentru Europa, dacă tot vorbim de îmbătrânirea populației nu numai în România, ci și în întreaga Europa, susține Manea.

Managerul BCR a vorbit și despre nevoia de a susține companiile antreprenoriale, un nucleu vital al economiei. Datele din Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România arată că din 150 de firme cu afaceri de cel puțin 1 miliard de lei anual, doar 19 sunt businessuri cu capital privat românesc.

„Noi credem foarte mult în educație, inovație, antreprenoriat, și că inovația se manifestă digital sau nu, asta e o altă discuție. De aceea, concluzia este că vom susține antreprenorii din România cu orice putem. Trebuie să încurajăm investițiile și crearea de valoare în România. Astfel spus trebuie să contribuim la continuarea conceptului gândit și fabricat în România pentru ca noua generație să aibă un context favorabil să dorească să rămână pentru că vor ști că aici valoarea lor va fi valorizată de către societate.“

În opinia șefului BCR, consilierea este extraordinar de importantă pentru că banca are la dispoziție o viziune sectorială, câteodată are o viziune sectorială mult mai diversificată decât antreprenorul respectiv.

„Atunci ideea este de a angaja o conversație în ceea ce privește impactul ideii pe care antreprenorul îl intenționează. În al doilea rând este furnizarea unei soluții de finanțare care să crească gradul de sustenabilitate și soliditate a bilanțului și capitalului respectiv și de aici intervine munca de educație. Munca de educație înseamnă de la elemente de educație antreprenorială și financiară de bază până la demitizarea soluțiilor de finanțare, care înseamnă explicație, ce înseamnă listarea la Bursă, de ce e bună, când e bună, explicarea PNRR cu țintă pe granturi care sunt menite să crească imediat baza de capital a acelor clienți.“

Revenind la banking, ritmurile de creștere ale veniturilor și activelor au fost destul de mari în anii de pandemie.

De exemplu, în cazul BCR rezultatul operațional s-a îmbunătățit în 2021 cu 12,9% până la 2,12 mld. lei, pe fondul unor venituri operaționale mai mari, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut marginal. Venitul operațional al BCR a crescut cu 6,9% până la 3,79 mld. lei, determinat de un volum de business mai mare, potrivit raportului financiar al băncii.

În ceea ce privește activele BCR, creșterea a fost de 10% în 2021 față de 2020, la aproape 90,3 mld. lei, banca păstrând locul 2 în topul bankingului local după active.