Romania celor sase guverne

Dupa cursul firesc al lucrurilor, PSD ar trebui sa transeze odata pentru totdeauna, saptamana aceasta, dezbaterea interna cu privire la Polul Social. Lucrurile au fost insa precedate saptamana trecuta de o atmosfera deloc lipsita de turbulente. Asta mai ales dupa ce unul dintre initiatorii Polului, Petre Roman, a incercat o lovitura sub centura la adresa PSD, afirmand ca proiectul are „o conotatie politica explicita“.

Desi parea ca astfel l-a lasat in ofsaid pe Ion Iliescu, celalalt initiator (care linistise „grupul de la Cluj“ ca ar fi vorba doar despre „o dezbatere a societatii civile“), in cele din urma si Iliescu a admis ca e imposibil de prevazut exact incotro ar putea evolua aceasta constructie si ca nu e exclus ca in cele din urma Polul sa se transforme intr-o structura politica.

De altfel, conducerea PSD oricum nu s-a lasat prea impresionata de batista alba fluturata de Ion Iliescu; liderul Mircea Geoana a continuat la sfarsitul saptamanii trecute deplasarile in teritoriu incepute de curand, in incercarea de a mentine treaza legatura cu filialele si a le scadea gradul de sensibilitate la proiecte politice in afara liniei oficiale.

La Ion Iliescu, mai remarcata insa a fost, saptamana trecuta, o „cumintire“ in raport cu linia oficiala a partidului. Astfel, la 24 de ore dupa ce a pus intre paranteze posibilitatea unei motiuni de cenzura a opozitiei la adresa Guvernului („o chestiune care inca se mai discuta“), Iliescu a revenit public, predicand efectele benefice ale unui astfel de demers. E drept, intre cele doua luari de pozitie avusese loc Biroul Permanent National al partidului, care a reconfirmat planul de a depune o motiune de cenzura dupa Consiliul European din iunie – cu sau fara aportul PRM.

Pana atunci, social-democratii au mai incercat o data marea cu degetul, anuntand ca propun puterii un acord politic pe tema integrarii europene, desi au mai fost refuzati pana acum de cateva ori.

Liderul Mircea Geoana a explicat, de altfel, tocmai in termenii disensiunilor din coalitie faptul ca raportul Comisiei Europene n-a precizat o data ferma pentru aderarea Romaniei: „instabilitatea cronica“ din Romania data de existenta a sase Guverne – patru paralele (PNL, PD, UDMR, PC) si doua „din umbra“ (la PSD si, respectiv, Cotroceni).