România avea la inceputul anului 2026 o populație după domiciliu de 21,6 milioane persoane, în scădere cu 0,5%.Indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 136,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere

România avea la inceputul anului 2026 o populație după domiciliu de 21,6 milioane persoane, în scădere cu 0,5% față de perioada similară din 2025, din care 55,2% locuiesc la oraș, arată datele INS.

Potrivit INS, populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populația după domiciliu reprezintă populația de jure care poate să includă și emigranții, indiferent de perioada emigrării acestora; a nu se confunda populația după domiciliu cu populația rezidentă – populația de facto a României recunoscută internațional.

Cele mai recente date privind populația rezidentă arată că în 2025 România trăiau 19 milioane de persoane. Populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetățenie română, străină sau fără cetățenie) care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Datele privind populația după domiciliu arată că segmentul urban cuprinde 11,9 milioane persoane, în scădere cu 0,9%, în timp ce în mediul rural trăiesc 9,6 milioane persoane, similar cu 2025.

Populația feminină este ușor majoritară, cu o pondere de 51,2% din total.

Datele arată că procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2025, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și în același timp o creștere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,7 la 1 ianuarie 2025 la 136,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2026.

La 1 ianuarie 2026, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere și în rândul persoanelor de sex masculin (9%).

În rândul persoanelor de sex feminin, cea mai mare pondere o dețin grupele de vârstă 45-49 ani și 55-59 ani (8,2%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) și 15-19 ani (5,2%).