România avea la începutul lui 2025 o populație rezidentă de 19,04 milioane persoane, în scădere cu 24.425 de persoane față de 1 ianuarie 2024, în condițiile în care soldul migrației internaționale a fost pozitiv, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală

România avea la începutul lui 2025 o populație rezidentă de 19,04 milioane persoane, în scădere cu 24.425 de persoane față de 1 ianuarie 2024, în condițiile în care soldul migrației internaționale a fost pozitiv, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală, potrivit INS.

Astfel, diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților a fost de 100.900 persoane, iar numărul imigranților din România a fost cu 71.300 de persoane peste numărul românilor care au plecat în altă țară. 

În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (53,3%), cât și în rândul imigranților (64,5%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani. 

Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,4% la 1 ianuarie 2025. 

Totuși, raportul de dependență demografică a scăzut ușor, la 55,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Din totalul populației, 9,77 milioane persoane trăiau în mediul urban, în scădere cu 1,3% față 1 ianuarie 2024.

Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9,75 milioane persoane, în scădere cu 0,4% față de aceeași dată a anului precedent. 

Populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetățenie română, străină sau fără cetățenie) care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.