România așteaptă în acest an 14 mld. euro de la UE și a luat, la șapte luni din 2024, 4,7 mld. euro. România a primit de la UE în primele șapte luni din an fonduri nerambursabile și prin PNRR de 4,7 mld. euro

♦ România a primit de la UE în primele șapte luni din an fonduri nerambursabile și prin PNRR de 4,7 mld. euro. ♦  Banii au venit, în mare parte, din fondurile europene nerambursabile, pentru că PNRR (care are o componentă de granturi și alta de împrumuturi) se mișcă greu, deocamdată.

Banii UE sunt din ce în ce mai mulți. Anul trecut investițiile statului de 100 mld. lei (20 mld. euro) au fost acoperite din fonduri UE în proporție de peste 60%.

România mai are de recuperat bani din Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 și estimează că va primi în acest an 4,3 mld. euro (din care 670 mil. euro sunt pentru „dezvoltarea rurală”). A primit până în iulie 1,7 miliarde de euro.

În ceea ce privește cadrul financiar multianual în exercițiu (2021 – 2027) Finanțele au estimat intrarea a 6,1 mld. euro (din care 2,2 mld. euro sunt plăți directe pentru agricultură). A primit, din acești bani, în primele șapte luni din an, 2,6 miliarde de euro, din care 1,7 mld. euro au însemnat plățile directe în agricultură. Partea bună este că, odată cu aceste plăți, Ministerul Agriculturii a cam terminat de dat subvenții și acum, dacă banii așteptați (până la 6,1 mld. euro) vin, ei merg în fondurile structurale și de coeziune.

Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăți totale de 96,7 mld. euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu 31,3 miliarde de euro. Rezultă un sold pozițiv de 65,4 miliarde de euro.

Dacă absorbția a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat și lucrurile se mișcă ceva mai bine. România a avut o absorbție pentru fondurile de coeziune din exercițiul financiar 2014-2020 de 96% (a pierdut un miliard de euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

Dacă, pe fondurile structurale, lucrurile se mișcă mai bine (pe alocare plăților directe în agricultură nu sunt probleme pentru că banii se împart și gata), mecanismul PNRR merge greu.

Prin NextGenerationEU 2021-2023 (PNRR este un instrument prin care este pus în practică NextGenerationEU) România așteaptă anul acesta 3,6 mld. euro. Nu a primit însă, în primele șase luni din an, decât 288 de milioane de euro.

Toată alocarea prin PNRR este de 28,5 mld. euro (13,6 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi). Din decembrie 2023, România are depusă o cerere de plată de 3,2 mld. euro. Comisia Europeană încă analizează „dosarul” pentru că aici banii nu se dau precum în agricultură, de pildă, unde ceri, faci o dovadă că ai pământ sau animale și primești bani. Aici trebuie respectate niște criterii, întâi trebuie să demonstrezi că ai făcut „reforme” și abia apoi primești bani. Mecanismul NextGenerationEU a fost inventat în vremea crizei COVID pentru a ajuta statele membre să iasă la liman având în spate sprijinul financiar și garanția instituțiilor puternice de la Bruxelles.

În decembrie 2021, România a primit un avans de 1,8 mld. euro din fondurile ce i-au fost rezervate. În octombrie 2022 a primit o plată de 2,6 mld. euro iar, în septembrie 2023, o alta de 2,7 mld. euro. Acum așteaptă răspuns la cererea unei plăți de 3,2 mld. euro. În primele șapte luni din an nu a primit din PNRR decât 288 de milioane de euro.