România are trei producători de electrocasnice cu afaceri de peste 1 mld. lei. Pandemia a impulsionat industria, care a crescut cu aproape 20% și a angajat 1.300 de oameni

♦ Arctic, De’Longhi și Philips Orăștie sunt cei trei producători locali de frigidere, mașini de spălat și espressoare de cafea ale căror afaceri au sărit anul trecut de pragul de 1 mld. lei, o premieră pentru piața românească de profil ♦ Și ceilalți jucători mari din domeniu au crescut în 2020, într-o perioadă în care comportamentul de consum s-a schimbat radical ♦ Oamenii au stat mai mult timp în case ca niciodată, așa că au decis să investească în propria locuință, cumpărând printre altele electrocasnice care să le facă viața mai ușoară.

Cei șapte mari producători locali de electrocasnice și com­ponente pentru electro­cas­nice din România au încheiat anul trecut cu afaceri cu­mulate de 7,2 mld. lei, în urcare cu 17,6% față de 2019, ultimul an înainte de pandemie.

Toți jucătorii analizați de ZF, mai exact Arctic, Delonghi, Philips, Electrolux, Karcher, Miele și Electroargeș, și-au ma­jorat cifra de afaceri în 2020, ritmul variind între 8,7% și 33,2%, conform cal­culelor făcute pe baza datelor publice. În do­me­niu mai există și alți jucători însă sunt de mai mici dimensiuni sau au producție mixtă.

Pentru piața de electro-IT în general și pentru cea de electrocasnice în special, pandemia a fost o perioadă bună, cu creșteri de cerere. Oamenii au stat mai mult timp în case ca niciodată așa că au decis să investească în propria locuință, cumpărând printre altele electrocasnice care să le facă viața mai ușoară.

Astfel, pentru prima dată în istorie România are trei producători de electro­cas­nice cu afaceri de peste 1 mld. lei, este vorba de Arctic, De’Longhi și Philips, companii care produc local frigidere, mașini de spălat, espressoare de cafea, mixere și bunuri de igienă orală. Cea mai mare parte a acestor produse, ca de altfel cea mai mare parte a întregii producții de electrocasnice din România ia drumul exportului.

„Deținem două dintre cele mai mari fabrici din Europa și, în ciuda tuturor provocărilor apărute pe fondul pandemiei, 2020 s-a dovedit a fi un an bun pentru Arctic. În fabrica de la Ulmi, prima unitate de producție din România construită după principiile Industry 4.0, am atins recent producția primului milion de mașini de spălat rufe“, spunea recent Murat Büyükerk, CEO-ul Arctic, liderul pieței de profil.

Arctic are în România două fabrici, una de frigidere la Găești și o alta de mașini de spălat la Ulmi, ambele în județul Dâmbo­vița. Fabrica din Ulmi a fost inaugurată în 2019, după o investiție de peste 150 mil. euro (720 mil. lei), o parte din bani fiind ajutor de stat. Investițiile totale ale grupului în România, în cele două decenii de prezență, depășesc în prezent 320 milioane de euro (peste 1,5 mld. lei). Acum, turcii investesc în creșterea producției de la Găești cu 10% și în dezvoltarea producției de la Ulmi de la unul la două milioane de unități.

Tot pe dezvoltare mizează și alți jucători locali, cum ar fi numărul doi din piață, grupul italian De’Longhi, care anul trecut a cumpărat o unitate de producție locală în Bihor pentru a dezvolta operațiu­nile locale. Acest lucru se vede pentru că afacerile De’Longhi România au crescut cu o treime anul trecut – cel mai alert ritm din piață – până la 1,6 mld. lei.

Oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind rezultatele pe 2020, însă din datele ZF avansul e susținut și de integrarea tuturor operațiunilor pe aceeași firmă, mai exact de cumularea businessului din Cluj cu cel din Bihor unde e noua fabrică. De altfel, numărul de salariați a crescut cu peste 1.000 în 2020. Per total, cei șapte jucători mari au angajat aproape 1.300 de persoane în primul an al pandemiei, evoluția fiind diferită de la companie la alta. În total, circa 10.000 de oameni lucrează în aceste companii.

În prezent, în România se mai dezvoltă și alte facilități de producție, e vorba de o a doua fabrică a Karcher, tot la Curtea de Argeș, și de prima unitate a chinezilor de la Haier, care vor realiza frigidere în Prahova. Ambele facilități vor fi deschise în următoarele luni.

„Ideea de a cumpăra propriul teren pentru producție s-a dovedit foarte bună. Fabrica merge foarte bine și e profitabilă, produsele realizate la Curtea de Argeș ajungând în toată Europa și chiar în lume. Avem și alte fabrici în alte țări, însă acestea acoperă de regulă piața respectivă, pe când fabrica din România e un hub de export“, explica recent Lilia Sedlar, președinte regional K‰rcher în Europa de Est, decizia grupului de a veni local și de a se extinde cu o nouă unitate de producție.

Industria producătoare de electrocasnice se află în plină dezvoltare, cu noi unități care se deschid, cu achiziții de fabrici mai mici de către jucătorii existenți și cu intrarea unor nume gigant. România se conturează astfel ca un hub în domeniu. Aceste investiții sunt cu atât mai importante în economie cu cât în 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, alte domenii au avut de suferit.

Pentru jucătorii din producția de electrocasnice, primele luni de pandemie au fost dificile, iar estimările privind viitorul au fost pesimiste. După lockdown însă, apetitul pentru consum a fost peste așteptări. De altfel, de multe ori cererea a depășit oferta și chiar capacitatea de producție a unor fabrici.

Pentru 2021 estimările sunt din nou optimiste.

„Anul 2021 reprezintă continuarea noii realități pe care a adus-o anul 2020 și la care ne-am adaptat fiecare dintre noi. Dacă ne raportăm la cererea din piață, în 2020 am observat o creștere a vânzărilor pe mașini de gătit, în special pe plitele incorporabile și pe aragazuri, ceea ce a dus la o producție mai mare înregistrată la fabrica Electrolux de la Satu Mare. Iar acest trend continuă să fie în creștere și în primul semestru din 2021“, spun reprezentanții grupupului suedez electrolux.

Ei adaugă că o parte din provocările din acest an vin din contextul general în care ne aflăm, întrucât pandemia a adus situații în premieră, cum ar fi perturbări în lanțul de aprovizionare, furnizori care nu pot asigura componentele la timp sau creșterea costurilor de transport la maxime istorice. Totuși, rămân optimiști.