România are portul. Nu are logistica. De ce Turcia câștigă Coridorul de Mijloc — și ce trebuie să se schimbe.

Turcia procesează de 14 ori mai multe containere decât România. Decalajul nu vine din geografie — vine din performanță logistică. Scorul vamal al României este cel mai slab din UE, inițierea unui lanț de export durează de 5 ori mai mult decât în Turcia, iar fereastra de oportunitate pe Coridorul de Mijloc se închide în 2028

Constanța a procesat 963.000 de containere în 2024, o creștere de 40% față de 2022, conform datelor Eurostat. Și totuși, din această cifră, Coridorul de Mijloc, ruta prin care marfa din China ocolește Rusia, reprezintă o fracțiune marginală. Restul merge spre Turcia. Motivul nu este geografia. Este performanța logistică.

Turcia procesează de 14 ori mai multe containere decât România: 13,5 milioane față de 963.000 TEU în 2024. Un operator logistic care decide unde dirijează marfa din Coridorul de Mijloc nu compară hărți – compară timp la vamă și calitatea infrastructurii.

Citiți și: Adriana Davidescu, profesor ASE: România are doar 3 ani să prindă „trenul logistic și de transport internațional de miliarde” care ocolește acum Rusia, apoi ușa se închide

Diagnosticul: ce spun datele World Bank

Banca Mondială măsoară performanța logistică a țărilor prin Logistics Performance Index (LPI), un instrument ce evaluează șase dimensiuni: eficiența vămii, calitatea infrastructurii, abilitatea de a aranja transport internațional, calitatea serviciilor logistice, trasabilitatea mărfii și respectarea termenelor. Ultimul an disponibil al LPI survey este 2023.

TABEL 1 — LPI Survey (scoruri 1–5) · Sursă: World Bank LPI, 2023

Țară	Scor global	Rang global	Scor vamal	Rang vamal	Scor infra.	Scor logistică
Turcia	3,4	38	3,0	47	3,4	3,5
România	3,2	51	2,7	65	2,9	3,3
Georgia	2,7	79	2,6	74	2,3	2,6
Kazahstan	2,7	79	2,6	74	2,5	2,7

Scorul vamal al României (2,7) este cel mai slab din Uniunea Europeană, egal cu Ungaria. Decalajul real față de Turcia se concentrează în trei dimensiuni: vamă (−0,3), infrastructură (−0,5) și calitatea serviciilor logistice (−0,2).

Diferența globală de 0,2 puncte între Turcia și România pare mică. Nu este. OECD estimează că o îmbunătățire de 10% în scorul LPI al unei țări exportatoare corespunde unei creșteri de peste 69% a importurilor bilaterale ale partenerilor săi. Tradus pentru contextul TITR: un operator care alege între ruta Constanța și ruta Istanbul nu compară scoruri abstracte, compară zile concrete.

TABEL 2 —Date operaționale de tracking · Sursă: World Bank, 2024

Indicator	România 2024	Turcia 2024	Georgia 2024
Turnaround port (zile)	1,5	0,7	1,3
Inițiere lanț export (zile)	8,2	1,5	3,1
Finalizare lanț import (zile)	4,3	1,7	5,1
Servicii maritime (nr.)	17	126	9
Lead time import (zile)	54,1 ↑	41,1	51,0

Datele operaționale arată unde se produce efectiv decalajul: inițierea unui lanț de export durează în România de 5 ori mai mult decât în Turcia (8,2 față de 1,5 zile). Turcia are 126 de servicii maritime față de 17 ale României, de 7 ori mai multe conexiuni. Lead time-ul de import al României s-a înrăutățit între 2023 și 2024 (de la 39,9 la 54,1 zile), în timp ce Turcia a rămas stabilă la  41 de zile.

Constanța: portul care crește, dar nu din TITR

Portul Constanța a procesat aproape un milion de containere în 2024, creștere generată în principal de dirijarea traficului ucrainean după invazia rusă. Numărul este impresionant. Dar spune o poveste incomodă: creșterea Constanței vine din război, nu din poziționarea ca hub logistic strategic.

Constanța are capacitate. Are poziție geografică. Are randul și infrastructura de bază. Ce nu are este predictibilitatea vamală și conectivitatea feroviară care transformă un port în hub. Fără acestea, chiar dacă marfa ajunge în port, nu are unde să meargă mai departe eficient spre Europa Centrală.

Miza: ce pierde România pentru fiecare an de inacțiune

Banca Mondială estimează că volumul total pe TITR se va tripla până în 2030, ajungând la 11 milioane de tone. Pe termen mai lung, Comisia Europeană și BERD estimează că, cu investiții de 18,5 miliarde EUR, coridorul ar putea atinge 865.000 TEU anual pe ruta centrală și 1,4 milioane TEU total pe toate rutele trans-caspice până în 2040.

Fiecare an de inacțiune înseamnă mai mult decât TEU pierdute. Înseamnă că operatorii logistici își construiesc rutele fără Constanța în calcul, își semnează contractele pe termen lung cu porturile turcești și își formează un obicei operațional care devine inerție. În logistică, inerția de rută este mai greu de inversat decât construirea infrastructurii fizice.

Trei decizii. Doi ani. O fereastră.

Nu există soluție magică. Dar există trei decizii de politică publică care ar schimba traiectoria și care pot fi luate în mandatul actual:

1. Modernizarea vămii. România are scorul vamal 2,7, cel mai slab din UE (LPI 2023, World Bank). Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice sunt prevăzute în PNRR, Componenta C8, Reforma 2.

2. Coridorul feroviar Constanța — Europa Centrală. Tronsonul București–Constanța face parte din rețeaua TEN-T centrală a UE, cu termen de conformare 2030. România este în întârziere față de acest termen. Fără această conexiune, marfa descărcată în port nu poate continua terestru spre Europa Centrală fără transbordări suplimentare.

3. Implementarea acordului cvadrilateral Marea Caspică–Marea Neagră. România, Georgia, Azerbaidjan și Turkmenistan au semnat în decembrie 2025 primul acord multilateral pentru ruta internațională de transport Marea Caspică–Marea Neagră. Implementarea acordului rămâne pasul următor.

Fereastra de oportunitate se închide în 2028. Fiecare an fără decizie este un an în care Turcia consolidează poziția pe care România ar fi putut să o ocupe.

Surse: World Bank LPI 2023 & 2024 · Eurostat Maritime Transport · OECD Trade Policy · IMF PortWatch · PNRR Componenta C8 · BERD TITR Report 2025

Acesta este al doilea articol din seria “Poarta din Est: Cursa pentru Coridorul de Mijloc” publicată de Ziarul Financiar. Analiză realizată de Business Economics Data Science Lab (BEDSL), Academia de Studii Economice din București.