România are o ocazie absolut istorică să schimbe modelul de dezvoltare de la unul bazat pe consum la unul bazat pe investiții

România trece în prezent printr-o tranziție de la un model de creștere economică bazată pe consum la un model de creștere bazat pe investiții, în condițiile în care piața locală dispune de o serie de avantaje și oportunități, atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei locali, sunt câteva dintre concluziile conferinței „Descoperiți România. Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor?“, organizată de Fundația Deloitte România.

„România a evoluat enorm de când ne-am realăturat familiei europene, căreia îi aparțineam de drept dintotdeauna. Vreau să vorbesc de încredere. Încrederea că mediul de afaceri este primitor și ofertant pentru investitori și că oportunitățile abundă, doar că uneori nu știm să le identificăm sau să le facem cunoscute. Încrederea că promovarea României nu se face doar de către o agenție specializată, ci de către fiecare dintre noi, în primul rând demonstrând competență, angajament, hărnicie și creativitate în munca pe care o depunem zi de zi în cadrul companiilor, multinaționale sau antrepreno­riale, care construiesc România“, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România și Moldova în deschiderea evenimentului în cadrul căruia a fost lansat și studiul „Oportunități pentru investitorii străini în România“, realizat de Academia de Studii Economice București.

Analiza propune un tablou al resurselor la care investitorii străini pot avea acces, de la resurse umane (cei peste 8 milioane de lucrători activi, niveluri salariale competi­tive, competențe digitale și multilingvistice), resurse naturale (energie – petrol și gaze, lignit, energie eoliană, solară, hidro, geoter­mală; materii prime esențiale – grafit, mag­neziu, elemente de pământuri rare, cupru, aur; izvoare de apă minerală – peste 2.500; teren arabil – 8% din suprafața agricolă utilizată a UE; fond forestier – 6,5 milioane de hectare), infrastructură (căi ferate – 19.600 km, 20% electrificate; autostrăzi – 1.300 km, din care 200 km finalizați în 2024), porturi fluviale și maritime și aeroporturi.

Vedeți aici studiul integral.

În același timp, România suferă încă de disparități de dezvoltare foarte mari între regiuni, dar care pot fi privite și ca oportunități de creșteri viitoare. Nivelul de trai la nivel național a ajuns la 78% din media UE în 2024, însă el variază de la 190% din media UE în București-Ilfov, cea mai dezvoltată regiune la doar 47% din medie în zona Nord-Est.

”Avem o ocazie absolut istorică să schimbăm modelul de dezvoltare a României. A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiții străine, după care a fost preponderent bazat pe consum. Astăzi suntem într-o situație complet atipică. Pe de-o parte avem tensiune fiscal-bugetară, deficit bugetar, deficite gemene, dar, pe de altă parte, anul acesta suntem undeva la 8% din PIB investiții.  Este cea mai mare cifră raportată la PIB de investiții din Uniunea Europeană”, a precizat Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prezent la conferință. În opinia lui, România are posibilitatea de a face această schimbare de marcaz pentru investiții. ”Anul trecut, bugetul de investiții era bazat în bună parte pe programe naționale, anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte”, a adăugat Pîslaru.

Conform studiului realizat de ASE, primele trei regiuni în funcție de potențialul de a atrage ISD sunt Sud-Est (Constanța, Galați, Tulcea), zone atractive în energia regenerabilă, în logistică asociată domeniului maritim și în industria alimentară, Nord-Est (Iași, Bacău, Suceava), unde există forță de muncă disponibilă, la costuri competitive, și o infrastructură educațională solidă, cu potențial de dezvoltare pentru IT&C, industria auto, producție și servicii, industria agroalimentară și logistică, precum și Centru (Cluj, Alba, Sibiu), care își consolidează rolul  de regiune multifuncțională, cu oportunități în IT&C, cercetare-dezvoltare, industrie, educație și infrastructură.

În ceea ce privește zona fiscală, în pofida schimbărilor recente care au crescut povara pentru companii, România are în continuare un impozit pe profit de 16%, mai scăzut decât în alte țări din zonă (Slovacia – 21-24%, Cehia – 21%, Polonia – 19%), facilități pentru cercetare-dezvoltare mai generoase decât în alte state, și un TVA de 21%, printre cele mai reduse din regiune.

”Am visat că România are o viziune clară despre atuurile sale economice, despre locul său în lanțurile de valoare europene și globale, despre sectoarele, segmentele și zonele geografice unde sunt oportunitățile cele mai ofertante de investiții, despre cum ar trebui folosite strategic și coordonat sutele de miliarde euro pe care le putem mobiliza în anii următori din ce a mai rămas din PNRR, din viitoarea programare multianuală a fondurilor europene, din ReArm și SAFE, din bugetul de stat, din investiții străine directe și din antrenarea capitalului local. O viziune despre cum putem fi un mare actor european în energie, în agri-alimentar, în anumite tehnologii, în logistică și în apărare”, a mai spus Alexandru Reff.

Studiul „Oportunități pentru investitorii străini în România” a fost realizat pentru a oferi o analiză de actualitate și bine documentată asupra climatului investițional din România, într-un context european și global aflat în continuă schimbare.

Cercetarea a fost efectuată de o echipă de experți din cadrul Academiei de Studii Economice din București, ca parte a unei inițiative mai ample a Fundației Deloitte, și a beneficiat de sprijinul voluntarilor Deloitte.