România are cele mai mici venituri la buget, ca procent din PIB, dintre tările Uniunii Europene. De unde bani atunci pentru atâtea nevoi?

Datele Eurostat arată că România a avut, în 2020, venituri la buget, ca procent din PIB, de 31,1% (cu excepția Irlandei care este o ciudățenie statistică).

Este cel mai mic procent de colectare din Uniunea Europeană (minus Irlanda). În aceste condiții și puterea statului de a susține serviciile generale – învățământ, sănătate – este la limită și, de aceea, ce se vede strâns în visteria statului merge, în proporție de 85%, doar spre salarii și pensii.

Între țările din regiune, Bulgaria a strâns la buget, anul trecut, 39,3% din PIB, Cehia 41,3% din PIB, Polonia 42,8% din PIB și Ungaria, 43,5% din PIB. În condițiile în care nivelul taxelor din aceste țări, împreună, variază foarte puțin. Tările din vestul continentului stau mult mai bine decât media UE de 46,8% din PIB. Germania a adus la buget, în 2020, 45,2% din PIB, Belgia 50,6%, Danemarca, 49,2%, Franța, 52,9%. România? 31,1%! La astfel de sume colectate la buget și puterea de a ajuta economia în criză a fost pe măsură. De aici discuțiile și furiile că banii promiși de guvernul român nu au ajuns la țintă, în vreme ce, în alte țări, economiile sunt inundate cu bani – din buget și din împrumuturi. Criza și slaba colectare au crescut, într-un singur an, datoria publică a României cu 12 puncte procentale din PIB, până la 48%. Este un salt enorm, niciodată întâlnit în ultimii 30 de ani. Deficitul bugetar de anul trecut, de 102 miliarde de lei (21 mld. euro) este mai mare, în euro, decât împrumutul făcut, în criza trecută de România de la FMI, UE și Banca Mondială – împrumut de 20 mld. euro.

Iar povara publică va crește pentru că statul va face, în acest an, încă o datorie de cel puțin 70 de miliarde de lei. Este adevărat că multe cheltuieli sunt făcute pentru combaterea pandemiei – cel puțin 50 de miliarde de lei, în 2020, spune Ministerul Finanțelor. Povestea este că noi nu știm cât vor dura anii “vacilor slabe”. Nu am economisit în anii “vacilor grase” și acum trăim din împrumuturi. Când 85% din veniturile curente ale statului merg în pensii și salarii, statul nu este altceva decât un cerșetor în praful drumului. Este careva să-i dea un ban, poate să-și cumpere o pâine. Nu-i dă? Vai viața lui!

Povestea complicată pentru stat este că și bănuțul strâns din cerșeală se adaugă la datoria publică și, la un moment dat, șira spinării statului s-ar putea rupe de atâta povară. Suntem, e drept, în criză și este esențial să scăpăm din ea. Dar de ce Bulgaria strânge mai mulți bani la buget ca România? De ce Franța, Germania sau Austria stâng la buget cu 60% mai mult decât strânge România (% PIB)? Este vorba despre taxe? Este vorba de altceva? Eu am o idee, dar cel care trebuie să răspundă nu sunt eu. Nu mai este de râs aici.

Grecia plânge azi după comorile sale antice aflate în muzeele Angliei. Da, este un furt, nu încape îndoială, dar cum a fost el posibil? Cu multă vreme în urmă, Grecia s-a îndatorat puternic și nu a mai putut să-și plătească datoriile față de Imperiul Britanic și atunci Anglia a pus tunurile de pe navele sale pe porturile grecești, până ce grecii își plătesc datoriile. Și, cum se plimbau ei pe acolo, au găsit lucruri mișto de care grecii habar nu aveau și le-au luat cu ei acasă și s-au umplut de bani. Iar acum grecii plâng cam degeaba. Ce papa lupul, bun păpat ramâne.