România aparent e pe creștere, dar industria e în scădere cu 5% la nouă luni? Cum se poate?
22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani și în fiecare an a tras, mai mult sau mai puțin, economia în jos. O excepție aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus față de 2020, când a scăzut cu două cifre.
♦Industria României a scăzut cu 5% la nouă luni din 2023, al cincilea an de scădere, și pune umărul serios la frâna puternică a economiei României, de la creșterea de 5% în 2022 la 1% la trei trimestre din acest an.
22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani și în fiecare an a tras, mai mult sau mai puțin, economia în jos. O excepție aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus față de 2020, când a scăzut cu două cifre. În realitate, industria doar revenea la scăderea de dinainte și nicidecum nu a crescut. La nouă luni din 2023, după un 2022 în care prețurile energiei au fost în aer și în care piața industrială europeană a fost lovită de distorsiunile războiului din Ucraina, industria este la -5% în primele trei trimestre din an, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Vestea proastă este că, în mod cert, industria României, cel mai important segment economic, după comerț, va trage în jos economia în 2023. Vestea mai puțin proastă, spune Eugen Sinca, analist la Erste, grupul care deține BCR, este că s-ar putea ca scăderea la final de an să fie mai mică decât este acum.
„Segmentul de producție a arătat semne de redresare în ultimele trei luni. Perspectivele mai bune pentru cererea externă, cu indicele german Ifo în creștere în octombrie, datorită îmbunătățirii componentei privind așteptările în ultimele câteva luni, ar trebui să susțină producția internă în viitor“, este de părere Eugen Sinca.

Evoluția economiei germane sau a zonei euro nu este certă, chiar dacă situația energetică s-a stabilizat, în continuare producătorii europeni și români se confruntă cu competitori chinezi, indieni, turci sau ruși, care nu au costuri mai ridicate pentru poluare: nu plătesc certificate de carbon sau nu trebuie să facă investiții pentru a atinge țintele europene de emisii de carbon. Aceste costuri fac ca exporturile industriale europene să fie necompetitive pe piețele externe, iar piețele Uniunii Europene să fie inundate de produse indiene sau turcești, cum s-a întâmplat la final de 2022, când producătorii europeni de tablă de oțel stăteau cu produsele pe stoc.
Ce spun producătorii: „Trebuie să ne uităm un pic la cadru mai larg european și ăsta e un lucru pe care noi îl discutăm cu celelalte confederații patronale în Business Europa, această umbrelă europeană pe care o avem, pentru că ce se întâmplă în România nu e unic. Industria europeană pierde masiv din competitivitate și a pierdut în ultimii ani din cauza prețurilor mari la energie. Din punctul ăsta de vedere, Europa e cea mai necompetitivă piață dintre cele mari“, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizații de acest fel din România.


Economia frânează mult mai tare decât se prognoza. Mai stau în picioare calculele pentru 2023?
Economia a crescut mult sub așteptări în trimestrul al treilea din 2023, evoluție care dă peste cap calculele guvernului atât pentru anul acesta, cât și pentru 2024. Semnele din economia reală erau de mult acolo, este de părere Radu Burnete, directorul executiv al Confederației patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizații de acest tip din România.
„Pe mine nu mă surprind cifrele foarte tare, pentru că inclusiv în discuțiile pe care le-am avut cu guvernul pe acest pachet fiscal noi le spuneam că la fiul ierbii se vede că economia încetinește. Din contactul pe care noi îl avem cu companiile din industrie, aud membrii spunând că le-au scăzut volumele, că au scăzut vânzările. Eu mă uit mereu la consumul de energie din România și în aceasta vară se vedea că e mult sub anul trecut“, a spus el la ZF Live, emisiune susținută de Orange Business.
Guvernul, în cea mai recentă prognoză, vede o creștere economică de 2% în 2023 ți de 3,4% în 2024. În acest moment, din cauza evoluției proaste a economiei în primele trei trimestre ale anului, analiștii financiari refac calculele. Companiile însă sunt de părere că cel puțin jumătate de an economia va mai frâna.
„Economia a încetinit mai tare decât prognozele și probabil că în următoarele două trimestre cam așa o vom ține“, a mai spus Burnete la ZF Live. Răzvan Botea