România a pierdut prin migrația externă definitivă aproape 50.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din ultimii treizeci de ani

Dumitru Sandu, sociolog: „Vorbim despre un trend de lungă durată de nemulțumire a populației din România în legătură cu evoluția economică și cu proasta funcționare a instituțiilor publice.“

Anul trecut, din țară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Național de Statistică (INS), aceasta fiind și cea mai mare valoare a migrației externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

În ultimul deceniu, arată aceleași date, România a pierdut prin mi­gra­ția externă definitivă echivalentul populației unor județe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

„Cifra din 2022, cea mai mare din­tre cele raportate de INS în ulti­mii treizeci de ani, vorbește despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple­cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor­bește de un trend de lun­gă durată de nemulțumire consisten­tă a populației din România în legă­tură cu evoluția economică. Politicie­nii, mai ales, au tendința de a econo­miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo­mi­că. E corect, dar nu suficient. A­ceas­tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor­beș­te și de o proastă funcționare a in­sti­tuțiilor economice și de servicii pu­blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.

Aceste cifre fac referire doar la ple­cările definitive din țară, care im­pli­că și schimbarea domiciliului și sunt se­pa­rate de cele care arată totalul emi­gran­ților temporari, care pot fi tineri ca­re merg în străinătate la studii sau oa­meni care pleacă să lucreze în alte țări, dar care revin în cele din urmă în țară.

Raportându-se la seria de date din ultimul deceniu, sociologul mai spu­ne că are loc și o migra­ție de recu­perare. Acest fenomen a fost influ­en­țat inclusiv de pandemia de COVID-19, detaliază el, în­trucât în 2020, la debutul acesteia, numărul plecărilor definitive din țară a scăzut, iar apoi, după termi­narea crizei, a început imediat o recuperare, astfel că acesta a crescut treptat și a ajuns, în 2022, la aproape 50.000.

„E ca după răz­boi, în sensul că în timpul războiu­lui au loc niște schimbări majore și apoi se revine la trendul de dinainte“, a punctat Dumitru Sandu.

În 2022, arată statisticile publi­cate de INS, cei mai mulți români au emigrat în Italia (8.400), Germania (7.600) și Spania (7.300).

Aceleași date arată că anul trecut cea mai mare parte dintre românii care au plecat definitiv din țară aveau domiciliul în București (7.000), Iași (4.900), Vaslui (2.500) și Galați (2.300). Dintre aceștia, cei mai mulți sunt oameni care au între 15 și 19 ani și, respectiv, între 35 și 39 de ani.

Astfel, din statisticile INS rezultă că majoritatea emigranților sunt tineri sau familii tinere.

Sociologul Dumitru Sandu este de părere că tinerii care aleg să plece din România și să nu se mai întoarcă o fac pentru că nivelul lor de aspirație crește, se raportează la standardele de viață din Uniunea Europeană și nu mai corespunde cu realitatea de la momentul actual din țară.

„PIB-ul per capita din România a crescut în ultima perioadă față de media europeană, dar populația se face că nu vede, pentru că nivelul de aspirație al tineretului, în special, este în creștere și se raportează la media europeană. Oamenii vor să trăiască în România ca într-o țară de afară“, a mai adăugat el.

Totodată, adaugă sociologul, un alt factor care influențează creșterea numărului de emigranți este cererea sporită de forță de muncă în Occident. Efectul acestui factor, detaliază el, se simte mai ales în tări periferice precum România.