România a avut în noiembrie cea mai mică rată a inflației din ultimii 25 de ani

În luna decembrie 2014, față de luna anterioară, prețurile mărfurilor alimentare și tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar prețurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%.

Cea mai mare reducere a prețurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la “citrice și alte fructe meridionale”, iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la “alte legume și conserve de legume, de 5,73%.

Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%.

Raportat la această perioadă, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum și zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) și fasole boabe și alte leguminoase (5,1%).

“Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în luna decembrie 2014 față de luna precedentă este 99,90%, iar față de luna corespunzătoare din anul precedent este 101,03%. Creșterea medie a prețurilor pe total, în ultimele 12 luni (ianuarie 2014 – decembrie 2014) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 – decembrie 2013), determinată pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 1,4%”, se arară într-un comunicat al INS.

Prețurile alimentelor au scăzut, în medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% și tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%.

În noiembrie, prețurile de consum au scăzut cu 0,2% față de octombrie, iar rata anuală s-a plasat la 1,26%.

Banca Națională a României a redus în noiembrie prognoza privind inflația de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 și de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

Banca centrală estima că rata anuală a inflației va coborî în primul trimestru al acestui an sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul țintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea și să urce până la finele anului la 2,2% și mai departe în 2016, la 2,6% în T3.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reiterat săptămâna trecută că rata inflației va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul țintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită față de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipații a prețului petrolului.

Isărescu recunoaște că o inversare a trendului cotațiilor internaționale a petrolului ar impacta semnificativ în prețurile de consum, dar a atras atenția că după anumite praguri însăși furnizorii de țiței ale căror bugete publice depind de livrările de țiței, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creșterea ofertei.

“Cum va evolua în viitor prețul țițeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influențează foarte mult prețurile (…) Până unde se va duce scăderea prețului la țiței este o întrebare mare și direcțiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuențează”, a completat Isărescu.

Pe de altă parte, el a adăugat că deflația reprezintă o preocupare și pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

“Privim și noi cu îngrijorare la deflație, căci ea se va transmite, nu suntem izolați. Ceea ce știm sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi și cursul, nu facem o inovație. Noi nu trebuie să ieșim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influențăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acțiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate”, a explicat Isărescu.